Cum îşi cheltuieşte România banii bugetului şi cum şi-i cheltuiesc alţii

Problema constucţiei bugetului este una sensibilă peste tot, dar cu atât mai dificilă pentru România, care de ani de zile colectează venituri bugetare la doar o treime din PIB – faţă de media UE, de 45% din PIB.

Este România - „o altfel de ţară“? În ciuda a ceea ce se spune, datele arată că nu este chiar „un stat asistenţial“. Chel­tuielile guvernamentale totale au însemnat în 2013 (ultimele date ce pot fi comparate cu alte state) 35% din PIB, faţă de media UE de 48% din PIB. Asistenţa socială înseamnă 32% din totalul cheltuielilor bugetare în România (11% din PIB), faţă de media UE de 40% (20% din PIB). Chiar şi cheltuielile de investiţii („acţiuni economice“) erau în 2013 de 6,2% din PIB în România faţă de 4,3% din PIB media UE. Atunci de ce nu se văd autostrăzile? Poate schimba guvernul Cioloş filosofia bugetului, astfel încât alocarea pe domenii a cheltuielilor să aibă rezultate vizibile? România a strâns în 2014 venituri guvernamentale totale în cuantum de 33,5% din PIB, în timp ce media înregistrată la nivelul statelor din Uniunea Europeană a fost de 45% din PIB. Cu un grad mult mai redus al încasărilor, România porneşte, din start, cu deficienţe în raport cu alte state europene în construcţia bugetului, iar decalajele sunt accentuate de modul în care s-a făcut împărţirea banilor în ultimii ani. Premierul Dacian Cioloş şi-a asumat, ca obiectiv, elaborarea unui buget echilibrat pentru anul următor, însă modificări semnificative faţă de anii anteriori nu pot exista câta vreme nu se îmbunătăţeşte rata de colectare a veniturilor bugetare.

„În momentul de faţă avem un buget consumerist, care a fost creat pe baza orientării cheltuielilor. Banii au fost alocaţi după o prioritizare a cheltuielilor şi mai puţin în funcţie de efectele colaterale ale acestora. Spre exemplu, investiţiile publice au fost complet neglijate în ultimii trei ani, a fost o politică deliberată, care a condus la o creştere a datoriei externe şi care este o politică sinucigaşă din punct de vedere economic, în opinia mea“, a subliniat consultantul fiscal Emil Duca.

Cu o pondere mult mai redusă a înca­sărilor decât alte state, şi cheltuielile guvernamentale ale României sunt mult mai mici (34,9% din PIB în 2014, prin comparaţie cu media UE de 48%), ceea ce înseamnă că, din start, România porneşte la drum cu decalaje care sunt dificil de recuperat. Spre exemplu, România a alocat 2,8% din PIB la educaţie şi 4% din PIB la sănătate în 2013, în timp ce media alocării din UE este de 5% din PIB pentru educaţie şi de 7,2% pentru sănătate.

„Ce e diferit în România prin comparaţie cu alte state europene este că alocăm puţin mai mult la siguranţă şi ordine publică, suntem un stat poliţienesc, dar nu cred că ne simţim mai în siguranţă în România prin com­paraţie cu alte state. De asemenea, avem alocări mai mari la partea de asistenţă socială, la cea de misiuni economice, dar şi la activităţi culturale, religioase şi de recreaţie. Din plăcinta bugetară, noi alocăm mai puţin la sănătate şi la educaţie, însă câtă vreme nu vom avea încasări mai mari, nu putem spera la alocări mai mari în zona asta“, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În România, cheltuielile cu siguranţa şi cu ordinea publică consumă, anual, 6,3% din bugetul consolidat al statului, în timp ce în ţările din UE se alocă, în medie, câte 3,7% din bugetul de cheltuieli pentru astfel de activităţi. În Germania, spre exemplu, ordinea şi siguranţa reprezintă doar 3,6% din cheltuielile totale ale statului, în timp ce în Polonia acestea au o importanţă de 5,2% din totalul cheltuielilor statului. În schimb, cheltuielile cu educaţia şi cu sănătatea consumă în România, împreună, 19,4% din cheltuielile totale ale statului într-un an, pe când în Uniunea Europeană alocările pentru aceste două capitole sunt de 25,1% din cheltuielile totale ale statelor, adică cu aproape 30% mai mult decât la noi.

În Germania, pentru educaţie şi sănătate se duce peste 25% din bugetul de cheltuieli al ţării, pe când în Polonia se alocă 23,5% din totalul cheltuielilor.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro