Cum justifică BNR decizia de a menţine dobânda de politică monetară la 7%

Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53 la sută în martie, la 10,64 la sută în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale, scrie Ziarul Financiar.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual în acest interval, conform aşteptărilor, ajungând la 13,6 la sută în mai, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,6 la sută în luna mai, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în mai la 14,7 la sută şi la 12,8 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Creşterea economică a încetinit peste aşteptări în trimestrul I 2023, la 0,1 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval, faţă de cea anticipată.

În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022. Scăderea a fost determinată în principal de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei, dar şi formarea brută de capital fix au continuat să-şi accelereze creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut, iar exportul net şi-a mărit relativ modest impactul contracţionist, în condiţiile în care descreşterea de dinamică a volumului exporturilor a devansat-o uşor pe cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanţiale în trimestrul I faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influenţa unui efect de bază.

Astfel, în prima lună a trimestrului II, vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru prima dată în ultimii aproape trei ani, iar serviciile prestate populaţiei şi-au accelerat descreşterea de ritm. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali, iar creşterea anuală a volumului lucrărilor de construcţii a continuat să decelereze. Dinamica anuală a exporturilor a redevenit însă în aprilie vizibil superioară celei a importurilor de bunuri şi servicii, care a scăzut mult mai puternic, în principal ca efect al îmbunătăţirii raportului de schimb. Astfel, deficitul comercial şi cel de cont curent şi-au accentuat în luna aprilie declinul faţă de perioada similară a anului precedent, inclusiv cu aportul creşterii surplusului balanţei serviciilor.

Pe piaţa muncii, datele recente arată o reaccelerare a creşterii efectivului salariaţilor din economie în martie-aprilie, precum şi o relativă stabilitate a ratei şomajului BIM în aprilie-mai, după scăderea acesteia la 5,5 la sută în trimestrul I, alături de accentuarea în debutul trimestrului II a trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forţa de muncă din industrie. Totodată, sondajele de specialitate indică o accelerare a creşterii intenţiilor de angajare în perspectivă apropiată, dar şi o scădere mai pronunţată în aprilie-iunie a deficitului de forţă de muncă raportat de companii.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au stopat mişcarea descendentă la mijlocul lunii mai, în timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat să se reducă gradual până spre finele lunii iunie, în condiţiile creşterii atractivităţii relative a plasamentelor în lei, îndeosebi ca efect al accelerării descreşterii ratei anuale a inflaţiei şi al reconfirmării traiectoriei descendente anticipate a acesteia.

Cursul de schimb leu/euro s-a repoziţionat la mijlocul lunii mai şi s-a menţinut apoi la valori uşor superioare celor prevalente în prima parte a anului 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectaţiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reaccelerat uşor descreşterea în primele două luni din trimestrul II, ajungând la 7,8 la sută în mai, de la 10,2 la sută în martie, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a continuat să decelereze alert, iar variaţia deosebit de înaltă a creditului în valută şi-a stopat ascensiunea, consemnând scăderi succesive în aprilie şi mai. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil trendul descendent, reducându-se doar marginal, la 67,6 la sută în mai, de la 67,8 la sută în martie.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotaţiile unor mărfuri.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei decurg totuşi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază şi din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunţată de ţările OPEC.

În acelaşi timp, războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, iar absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum şi majorările salariale recente sau potenţiale din sectorul public, dar şi măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În şedinţa de astăzi, 5 iulie 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 17 iulie 2023, la ora 15:00.

Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 august 2023.