Cum s-a schimbat structura economiei României în 10 ani: Industria şi agricultura au pierdut teren. Comerţul, IT-ul şi construcţiile au câştigat

♦ Cum este mai bine să arate structura de rezistenţă a unei economii în 2024? Este de dorit o economie care se bazează pe servicii, ca a SUA sau a Marii Britanii sau una care se bazează pe producţie, ca Germania sau China? ♦ Practic, economia României a pierdut din agricultură şi din industrie şi a câştigat teren în servicii în ultimul deceniu.

Cele 1.000 mld. de lei care s-au adăugat PIB-ului în ultimii 10 ani s-au datorat într-o mai mare măsură expansiunii serviciilor din economie şi într-o mai mică măsură producţiei, aşa cum arată analiza datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Industria, de exemplu, a pierdut aproape cinci procente din PIB ca pondere în economie, iar agricultura a pierdut un procent. În aceeaşi vreme, însă, comerţul şi HoReCa au câştigat cinci procente ca aport la PIB.

Mişcarea spre o pondere mai mare a serviciilor în economie vine natural, pe măsură ce veniturile locale şi veniturile pieţelor ţintă cresc şi oamenii consumă mai multe vacanţe, ieşiri la restaurant, coafură sau alte cheltuieli care nu sunt esenţiale supravieţuirii. Întrebarea care vine este însă unde se trage linie şi ponderea mare a serviciilor ajunge practic o vulnerabilitate a economiei, în condiţiile în care o investiţie într-un centru IT, de exemplu, aduce valoare adăugată mare, adică PIB, dar nu creează un ecosistem local cum creează o fabrică, care atrage furnizori locali, forţă de muncă, şi angre­nează sistemul educaţional.

„Ponderea mare a serviciilor poate să devină fără îndoială o slăbiciune. Cu schim­barea condiţiilor, orice structură care pare solidă la un moment dat se poate dovedi neviabilă. Din cauza asta cred într-o structură echilibrată a economiei, în care să ai de toate. Într-adevăr, serviciile IT, care au avut o evoluţie foarte bună, pot fi şi ele un motiv de îngrijorare şi vulnerabilitate, în condiţiile în care sunt legate de partenerii externi“, răspunde Aurelian Dochia, profesor de economie.

Scăderea industriei şi creşterea ponderii serviciilor, mai adaugă Aurelian Dochia, nu este însă în acest moment o îngrijorare, pentru că, practic, România recuperează acum han­dicapul din ultimii 35 de ani în ceea ce priveşte consumul şi oferta de servicii.

„Eram mult în urmă la zonele de servicii. Este normal ca aceste zone de servicii să crească. Nivelul la care se află industria în România, ca proporţie în PIB, a scăzut, deocamdată nu aş considera un motiv de îngrijorare. Dacă ne uităm la comparaţii europene, în Europa sunt ţări în care industria are o pondere mare în PIB, dar sunt şi ţări care au o pondere redusă.“

Patru exemple de economii mari arată că succesul poate veni în condiţii diferite: Economiile SUA şi Marea Britanie au o pondere mică a industriei, de circa 17% şi o pondere mai mare a serviciilor, cu centre financiare foarte bine dezvoltate. Pe de altă parte, China şi Germania sunt două ţări în care producţia are o pondere mare: 38% din PIB în China şi 25% în Germania, conform datelor Statista, biroul italian de statistică şi unul dintre cele mai cunoscute instituţii statistice din Europa.

„Economiile europene oscilează între aceste două extreme de model de dezvoltare şi fiecare are avantajele şi dezavantajele ei. În condiţiile în care tendinţele geo­politice se schimbă, China are nevoie de pieţe de desfacere şi în SUA, şi în Europa, şi oriunde în lume. Restricţiile şi barierele ar putea să aducă dificultăţi în a-şi folosi capa­ci­tăţile din industrie. Industria financiară este, prin natura ei, foarte volatilă. Crizele sunt frecvente şi adânci şi creează o vul­nerabilitate“, mai spune Aurelian Dochia.

Evoluţia structurii economice vine ca urmare a ramificării activităţilor economice şi a consumului. Spre exemplu, în perioada modernă şi înainte, agricultura avea o pondere uriaşă în economie, aceasta fiind principala activitate economică a vremurilor. În epoca industrială, sectorul manufacturier a început să câştige din ce în ce mai mult teren, iar, în ultimii ani, sectorul terţiar cum îl numesc economiştii, adică al serviciilor, a devenit majoritar în toate economiile moderne, cu comerţul şi HoReCa vârfuri de lance. În România, serviciile, în total, înseamnă peste 60% din economie.