Cum se fac miliarde de euro din afacerile cu medicamente

"Noi suntem foarte de acord cu această taxă de clawback. Am pus bani deoparte pentru a plăti această taxă. Dar vrem ca ea să fie modificată pentru a putea fi sustenabilă. Ea trebuie legată de bugetul real, nu de cel fictiv", a declarat, la Interviurile Gândul, Sorin Popescu, şeful grup Comunicare Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Conform OUG 77, care a intrat în vigoare pe 1 octombrie, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sunt obligaţi să plătească, trimestrial, o taxă calculată prin aplicarea unui procent asupra cheltuielilor cu medicamentele care depăşesc bugetul alocat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

"De exemplu, dacă într-un trimestru statul alocă pentru consumul de medicamente un bguet de 100 de milioane de lei iar consumul real este de 150 de milioane de lei, valoarea procentului pe care o societate va avea obligaţia de a o achita către stat este de 33% din vânzări", a explicat recent Ladislau Ritli, ministrul Sănătăţii.

Veniturile din noua taxă acoperă fie creditul de angajament luat în vară, fie fraudele din sistem

Statul ar urma să încaseze din aplicarea acestei taxe venituri suplimentare de 1,7 miliarde de lei anul viitor, conform estimărilor ARPIM, respectiv peste 400 de milioane de euro.

Citeşte mai multe despre afacerile cu medicamente în România pe www.gandul.info.