Cum va schimba inflaţia calitatea vieţii zilnice în România? Radu Puiu, analist financiar XTB: Prognozele actuale sugerează că noi creşteri ale preţurilor urmează să vină

Inflaţia a tins, până recent, să fie o noţiune destul de abstractă. Deşi era, uneori, prezentă în articole din media sau prin jurnale de ştiri, era destul de dificil de înţeles cum afectează viaţa cotidiană. Această tendinţă s-a schimbat, iar în ultimele luni termenul inflaţie şi-a făcut tot mai des apariţia în relatările din media.

În acelaşi timp, inflaţia a început să devină „palpabilă” pe măsură ce creşterea preţurilor devenea tot mai sesizabilă de la o lună la alta.

Ce urmează pentru preţuri? Aceasta este întrebarea la care încercăm să găsim un răspuns, scrie analistul.

Presiunile inflaţioniste se resimt pe plan global, ca urmare a faptului că factorii care au dus la creşterea preţurilor au efecte pe plan extins.

În primul rând, pandemia a dus la scăderea producţiei şi la perturbarea fluxurilor comerciale.

În al doilea rând criza energetică a fost accentuată de izbucnirea conflictului din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei.

În acest context, dinamica inflaţionistă nu este surprinzătoare.

Creşterea preţurilor de consum din SUA a rămas la maximul ultimelor patru decenii în aprilie, în pofida marcării primei moderări a ritmului anual din ultimele opt luni.

Indicele preţurilor de consum a crescut cu un ritm anual de 8,3% luna trecută, marcând o reducere de la nivelul din martie de 8,5%, dar situându-se uşor peste aşteptările economiştilor de 8,1%.

Preţurile au crescut cu încă 0,3% faţă de luna precedentă, un ritm mai lent faţă de creşterea de 1,2% înregistrată în martie. Avansul a fost alimentat de creşterea costurilor energiei şi a alimentelor ca urmare a războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, eliminând produsele volatile precum alimentele şi energia, creşterea lunară a indicatorului core IPC (indicele preţurilor de consum) a crescut într-un ritm mai rapid decât luna precedentă: 0,6% comparativ cu 0,3% în martie.

În termeni anuali, a însemnat o creştere de 6,2%.

Această tendinţă sugerează că deşi produsele volatile au stat la baza inflaţiei în trecut, în momentul de faţă creşterea preţurilor este resimţită la nivelul unei game extinse de bunuri şi servicii, motiv pentru care combaterea ei este tot mai dificilă.

Preşedintele american, Joe Biden, a subliniat în cadrul unui discurs că lupta împotriva inflaţiei este „cea mai mare provocare economică” a administraţiei sale, în timp ce şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile Fed de a ţine sub control inflaţia.

Întrebarea cheie pentru investitori este dacă banca centrală a SUA poate reduce inflaţia fără a provoca o recesiune.

John Williams, preşedintele Fed din New York, a declarat săptămâna aceasta că provocarea de a ajunge la „un soft landing” (aterizare lină) a economiei va fi dificilă, dar „nu imposibilă”.

Războiul din Ucraina a pus presiune asupra preţurilor la energie şi alimente. În acelaşi timp, restricţiile referitoare la pandemie din China ameninţă să agraveze problemele lanţurilor de aprovizionare care au fost prezente în ultimul an.

În acest sens, este incert cât de mult poate încetini ritmul inflaţiei până când aceste probleme nu vor fi rezolvate.

Datele despre inflaţie publicate miercuri au arătat că indicele preţurilor de producţie (IPP) din China a crescut, în aprilie, cu 8% în termeni anuali, mai mult decât aşteptările prezentate de Reuters privind un avans de 7,7%.

De asemenea, inflaţia la nivelul consumatorului a crescut mai mult decât se aştepta.

Indicele preţurilor de consum a urcat cu 2,1% faţă de anul trecut, depăşind prognozele analiştilor Reuters privind o creştere de 1,8%.

China se va confrunta cu o mulţime de probleme economice, inclusiv cele referitoare la lanţul de aprovizionare şi factorii de inflaţie.

În România, rata inflaţiei a crescut cu 3,7% faţă de luna martie şi cu 13,76% faţă de luna aprilie a anului trecut.

Materiile prime energetice s-au aflat din nou în centrul atenţiei, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, gazele s-au scumpit cu 85%, iar combustibilii cu aproape 36%.

Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste. Banca estimează o inflaţie de 11,2% la finalul T2 din 2022, de 10,2% la finalul T3 din acest an şi de 9,6% la sfârşitul T4 din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Astfel, Banca Naţională a României a majorat dobânda cheie de la 3% la 3,75% pentru a limita inflaţia. Creşterea cu 0,75% este cea mai mare din februarie 2008, când rata cheie a fost majorată cu 1%.

Decizia de marţi este a şasea majorare a ratei anunţată de banca centrală din octombrie 2021, când rata de dobândă era de doar 1,25%.

Această decizie vine pe fondul faptului că rata inflaţiei a depăşit 10% în martie, pentru prima dată din 2004. Pe fondul cifrelor ridicate ale inflaţiei, analiştii au prezis o creştere şi mai îndrăzneaţă a ratei la şedinţa consiliului de administraţie a băncii centrale de marţi.

Problemele există şi în Marea Britanie, unde Banca Angliei a majorat rata cheie a dobânzii săptămâna trecută cu 0,25%, până la maximul ultimilor 13 ani de 1%.

Această decizie vizează combaterea inflaţiei, în ciuda avertismentului că există riscuri tot mai mari de recesiune cauzate de criza referitoare la costul vieţii.

Banca a susţinut că inflaţia ar putea depăşi 10% în acest an, dar este probabil să revină către ţinta de 2% în termen de trei ani, pe măsură ce şocurile economice cauzate de pandemie şi războiul din Ucraina se estompează treptat.

Pe lângă problemele globale, economia britanică s-a confruntat şi cu riscuri specifice.

Lipsa de muncitori şi lipsa investiţiilor în afaceri au fost accentuate de ieşirea din UE, într-o perioadă în care o discrepanţă între cererea şi oferta de pe piaţa muncii îi forţa pe angajatori să majoreze salariile.

Inflaţia din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani în aprilie, deoarece războiul din Ucraina a propulsat şi mai mult preţurile la energie şi, în special, la alimente.

Potrivit unui anunţ al Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în aprilie 2022, bunurile şi serviciile din Germania costau în medie cu 7,4% mai mult decât cu un an în urmă.

Aceasta este cea mai mare rată înregistrată din toamna anului 1981, când preţurile petrolului au crescut puternic ca urmare a Primului Război din Golf.

Prognozele actuale sugerează că noi creşteri ale preţurilor urmează să vină

Potrivit unui sondaj al Institutului Ifo, o majoritate substanţială a companiilor locale şi internaţionale din Germania intenţionează să-şi majoreze preţurile în următoarele trei luni.

Prin urmare, se acordă o probabilitate scăzută scenariului în care rata inflaţiei va scădea sub 7% în următoarele luni.

Astfel, Războiul din Ucraina continuă să fie principalul motor al creşterii rapide a preţurilor, costul energiei şi al materiilor prime apreciindu-se foarte puternic.

Această tendinţă este vizibilă în special în Europa, unde nivelul de dependenţă energetică de Rusia este ridicat, dar şi pe plan global, în SUA benzina atingând un nou preţ record.

Creşterea preţurilor la combustibil tinde să alimenteze şi preţurile altor bunuri şi servicii ca urmare a creşterii costurilor adiacente producţiei.

Este greu de previzionat când ritmul de creştere a preţurilor va reveni către nivelul ţintă vizat de majoritatea băncilor centrale de 2%, dar continuarea procesului de înăsprire a condiţiilor monetare pare a fi o certitudine.

Faptul că inflaţia pare a fi „mai încăpăţânată” de cât se credea ar putea reprezenta o problemă care să îi forţeze pe decidenţii politici să recurgă la o abordare mai fermă decât se anticipa.

Situaţia cu inflaţia este dificil de gestionat. Creşterea preţurilor este inechitabilă, afectându-i mai mult pe cei cu venituri reduse.

Acest lucru este o urmare a faptului că deja o mare parte din venituri se duce către bunurile şi serviciile de bază, iar spaţiul disponibil de manevră este mult mai restrâns.

Situaţia de faţă a devenit o problemă politică majoră pentru preşedintele Biden, a cărui susţinere a scăzut din cauza preocupărilor legate de modul de gestionare a economiei.

Dacă Fed continuă să ajusteze rapid politica în acest an, încercând să recupereze din urmă, factorii de decizie riscă să „pună frână” unei economii în viteză.

Astfel de opriri bruşte pot dăuna, ducând la creşterea şomajului şi, eventual, pot duce la o recesiune.

Oficialii preferă de obicei să aplice frânele politice treptat, crescând şansele ca economia să încetinească fără durere.

În Zona Euro, oficialii băncii centrale susţin că au existat rezultate care indică faptul că încrederea consumatorilor a scăzut destul de mult.

Acest lucru ar putea fi asociat cu o creştere a economisirii pe fondul precauţiei, ceea ce ar putea însemna că nivelul de consum nu va fi atât de puternic pe cât se estima anterior, fapt care, cel puţin în teorie, poate duce la temperarea preţurilor în urma scăderii cererii.