Curtea de Apel Bucureşti respinge irevocabil cererea de înfiinţare a companiei Hidroenergetica

Tribunalul Bucureşti a respins, în decembrie 2010, proiectul de divizare a societăţii Hidroelectrica şi de fuziune în vederea constituirii CN Hidroenergetica, apreciind că fuziunea societăţilor din energie, concomitent cu divizarea SC Hidroelectrica SA, nu poate avea loc.

Decizia a fost contestată de societatea Hidroelectrica la Curtea de Apel Bucureşti, care în 14 aprilie a respins recursul, rămânând irevocabilă decizia pronunţată de Tribunalul Capitalei.

În luna martie, Curtea de Apel Bucureşti a respins şi cererea de înregistrare a proiectului de fuziune în vederea constituirii companiei naţionale Electra, şi această decizie fiind irevocabilă.

Ministerul Economiei şi companiile implicate în procesul de formare a societăţii energetice naţionale Electra anunţau atunci că vor contesta decizia Curţii de Apel privind respingerea înfiinţării acesteia.

Federaţia Hidrosind arată, duminică, într-un comunicat de presă, că în deciziile pronuntaţe, instanţele de judecată "au împărtăşit criticile sindicatelor cu privire la nelegalitatea proiectelor atât în ceea ce priveşte nerespectarea dispoziţiilor imperative ale legii societăţilor comerciale, prin prisma încercării nelegale a Guvernului de a diviza Hidroelectrica concomitent cu înfiinţarea prin proceduri de fuziune a două noi companii, cât şi în ceea ce priveşte neevidenţierea corectă, în conţinutul proiectelor, a elementelor de activ şi pasiv ce ar fi urmat să compună patrimoniul celor două noi societăţi".

"În atare situaţie, cele două mari companii energetice propuse de actualul guvern nu vor mai lua fiinţă, actualul proiect de restructurare a sistemului energetic fiind irevocabil desfiinţat", susţin sindicaliştii Hidrosind.

Ministerul Economiei nu renunţă la ideea înfiinţării celor două societăţi energetice naţionale şi evaluează soluţii alternative precum crearea unor complexuri mixte care să includă producători de energie şi cărbune, declara, în 7 aprilie, Alexandru Săndulescu, director în Direcţia de Energie a instituţiei.

"Ministerul este în continuare doritor să facă Electra şi Hidroelectrica. Nu este vina ministerului că nu s-au făcut, cauza este blocarea lor în instanţă. Asta nu înseamnă că proiectul stă pe loc. Până la finele anului trebuie să venim cu soluţii alternative, aşa cum ne-am angajat în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)", afirma Săndulescu, prezent la un seminar organizat de Ziarul Financiar.

El adăuga că, spre exemplu, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) ia în calcul formarea unui complex energetic format din cele trei complexuri energetice din Oltenia şi Societatea Naţională a Lignitului şi a altui complex compus din Compania Naţională a Huilei şi cele două termocentrale cărora le livrează cărbune, respectiv Deva şi Paroşeni.

"În cazul primului complex există la nivelul ministerului o unitate de opinii. În cazul celui de-al doilea complex încă se poartă discuţii. Aceste două proiecte sunt privite de minister ca paşi intermediari în crearea Electra şi Hidroenergetica", preciza Săndulescu.

Directorul din MECMA mai arăta că dacă nu se vor face cele două societăţi, soluţia unor oferte publice primare pentru Hidroelectrica şi Nuclearelectrica "este absolut aplicabilă". Totodată, din Termoelectrica urmează să fie separate activele viabile, iar acele grupuri care produc şi energie termică nu ar trebui închise.

Săndulescu a adăugat că ministerul va lansa "în curând" în dezbatere publică proiectul de revizuire a strategiei energetice, proiect care mai are nevoie de aprobarea conducerii instituţiei.

Cererile de înfiinţare a companiilor Electra şi Hidroenergetica au fost contestate în instanţă de Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni la cele mai multe dintre societăţile vizate pentru a fi incluse în acest plan de reorganizare, de sindicate şi firme private.

Electra trebuia să încorporeze Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte a Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. În Hidroenergetica trebuiau să fie incluse termocentralele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti, o parte a Companiei Naţionale a Huilei şi restul activelor hidroenergetice.