Curtea de Conturi: Nereguli constatate şi în spitale. Cum au variat preţurile măştilor şi sporurile medicilor

Curtea de Conturi a verificat contracte de 1.523.679.000 lei (317, 4 milioane de euro) la nivelul administraţilor publice locale din România şi instituţiilor subordonate în perioada stării de urgenţă.

Ponderea cea mai mare din cheltuielile verificate la nivel local a reprezentat-o costurile de 68% cu asistenţa medicală. Acestea au fost urmate de cheltuielile cu carantina 13%, alte tipuri de cheltuieli 12% şi cheltuielile cu dezinfectarea 7%.

În privinţa problemelor găsite, Curtea de Conturi arată că la unele spitale firmele cu care unităţile sanitare aveau deja acorduri-cadru au refuzat să facă contracte subsecvente la preţuri stabilite prin licitaţie deschise. Ca atare, cumpărarea produselor s-a realizat prin achiziţie directă sau prin negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare fie de la aceiaşi furnizori, fie de la alţii, astfel că preţurile au crescut semnificativ.

La Spitalul Clinic Judeţean Mureş au fost creşteri de 60 de ori pentru măştile chirurgicale, de 10 ori mai mari pentru halatele nesterile şi de 6 ori în cazul halatelor sterile şi bonetelor. Un combinezon a costat şi 42 de lei dar şi 98 de lei, în funcţie de furnizor.

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc este o situaţie asemănătoare: preţurile produselor cumpărate prin acord cadru şi achiziţie directă diferă foarte mult.

O mască de protecţie FFP2 prin acord cadru a costat 4,2 lei iar prin achiziţie directă aceeaşi mască a costat 13,5 lei.

O mască chirurgicală cu elastic în acord cadru a costat 0,06 lei şi prin achiziţie directă - 4 lei.

Un halat ranforsat UF impermeabil a costat Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc - 5,26 de lei prin acord cadru şi 19 lei prin achiziţie directă.

La Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj Napoca, pe 3 aprilie 2020, un combinezon costa 50 de lei, pe 13 aprilie 2020  combinezonul a costat 77,11 lei, iar în următoarea zi, pe 14 aprilie 2020, acelaşi combinezon a costat 22, 3 lei.

Pe 13 ianuarie, o mască chirurgicală costa 0,08 lei, pe 25 februarie- 14,5 lei/masca iar pe 17 mai- 1,65 lei.

În privinţa măştilor FFP2, aceeaşi situaţie. Masca FFP2 costa pe 20 martie - 18,7 lei, pe 9 aprilie a ajuns 25,5 lei/masca FFP2, pe 14 aprilie a ajuns 37,9 lei, iar pe 7 mai- 9,32 lei.

Şi în spitalele din Prahova situaţia s-a menţinut. Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga a cumpărat măşti chirurgicale ale căror preţuri au crescut de 28,6 ori (de la 0,12 lei/buc la 3,44 lei/buc), Spitalul Municipal Câmpina a cumpărat măşti chirurgicale la care preţurile au crescut şi de 57,12 ori (de la 0,08 lei/buc la 4,57 lei/buc), combinezoane de protecţie la care preţurile au crescut de 1,6 ori şi dezinfectanţi la care preţurile au crescut de 1,7 ori.

La Spitalul Orăşenesc Sinaia, un halat chirurgicale ranforsat înaintea stării de urgenţă costa 6,50 lei, în timpul stării de urgenţă halatul costa cu 3,6 ori mai mult. Adică 23, 5 lei.

În general, la spitale, preţurile măştilor la care s-au făcut achiziţiile au variat de la 11,9 lei/masca până la 2,85 de lei masca în doar două luni.

Nereguli constatate:

• Unele spitale nu au stabilit în referate valoarea estimată a produselor şi serviciilor care erau necesare în activitatea lor
• UATC Moara, UATC Scheia, Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou - jud. Suceava, UATC Valea Iaşului - jud. Argeş, Spitalul de Recuperare Sf. Gheorghe Botoşani- nu au precizat în documentaţia de atribuire excluderea unor firme sau atribuirea către firme care nu erau autorizate
• UATJ Ilfov a făcut calcule eronate prin care a subevaluat costul achiziţiilor şi a împărţit artificial contractele de achiziţie astfel încât să evite procedurile legale
• UATO Novaci, jud. Gorj, UATO Ovidiu, jud. Constanţa- nu au prospectat piaţa, nu au consultat oferte similare şi nici nu a văzut preţurile practicate pe piaţă
• UATM Brăila a făcut achiziţii directe cu aparenţa unor achiziţii iniţiate din catalogul electronic, cumpărarea făcându-se de fapt direct de la furnizorul care a livrat produsele
• La achiziţiile directe care au depăşit pragul e 4500 de lei fără TVA, UATC Suteşti, judeţul Brăila nu a avut ofertă prealabilă ca să fie identificate firmele care ofereau produsele
• UATM Medgidia şi-a trecut în strategia anuală de achiziţii publice bunuri, lucrări şi servicii care nu aveau legătură cu obiectul lor de activitate
• Spitalul Municipal Curtea de Argeş, UATC Cacica – jud. Botoşani, UATM Medgidia, UATC Tuzla - jud. Constanţa- nu şi-au actualizat planul de achiziţii ca urmare a cumpărărilor făcute în perioada stării de urgenţă
• UATM Rădăuţi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova, Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, UATJ Ilfov, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov, UATO Otopeni- şi-au împărţit achiziţiile efectuate, au făcut incorect procedura de atribuire, achiziţia a fost făcută în cazuri în care aceasta nu era permisă de lege
• UATC Chiscani, jud. Brăila- a făcut achiziţii directe de materiale pe perioada stării de urgenţă, de peste 100.000 de lei fără TVA ilegale.
• Spitalul Municipal „Sf. Ierarh dr. Luca” Oneşti, Spitalul „Prof. dr. Eduard Apetrei” Buhuşi şi Spitalul Orăşenesc „Ioan Lascăr" Comăneşti, Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani şi Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, Spitalul Municipal Oneşti – jud. Bacău, Spitalul Municipal Sebeş - jud. Alba- nici măcar nu au trimis notificări în SEAP că au făcut achiziţii directe şi actele nu au cuprins obiectul, cantitatea, valoarea şi codurile CPV
• Spitalul municipal Vatra Dornei – jud.Suceava- are neconcordanţe între propunerea tehnică şi financiare a ofertei câştigătoare şi caietul de sarcini. Spitalul a prejudiciat bugetul pentru că a acceptat la plată şi a decontat ilegal materiale şi echipamente de protecţie la preţuri mai mari decât cele ofertate initial
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Spitalul judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea- nu au respectat clauzele contractuale stabilite în contractele de achiziţie publică, nici în privinţa termenelor de livrare, nici a preţurilor
• Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea- nu a respectat procedurile de verificare şi de recepţionare a materialelor înainte de înregistrarea lor în contabilitate şi efectuarea plăţilor. Spitalul nu a înregistrat nici garanţiile de bună execuţie ale contractelor
• Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca şi UATM Cluj-Napoca- au cumpărat echipamente destinate spitalelor din subordinea UAT (unităţilor administrativ teritoriale) pentru care nu s-au întocmit documente de transmitere a dreptului de proprietate
• Plăţi nelegale pentru echipamente neconforme - la Spitalul Municipal Câmpina s-a constatat că pentru cantitatea de 100 bucăţi „mască FFP2” în valoare de 2.231 lei achiziţionate de la Compania Naţională Unifarm SA, în mod eronat s-a efectuat plata bunurilor după returnarea acestora ca urmare a notificării de blocare a produsului ca neconform. De asemenea, au fost recepţionate şi acceptate la plată dispozitive medicale destinate combaterii virusului Sars-Cov 2, fără a solicita şi a obţine de la furnizorii acestor echipamente şi documentele prin care să se facă dovada că îndeplinesc toate condiţiile de funcţionare şi comercializare impuse de lege, respectiv avize de funcţionare pentru import/comercializare emise de Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila a cumpărat combinezoane de protecţie împotriva coronavirusului la care spitalul nu a solicitat declaraţie de conformitate. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila a înapoiat 200 de măşti FFP2 fără supapă şi 200 măşti protecţie FFP2 către CN UNIFARM SA, având în vedere că acestea nu îndeplineau condiţiile de calitate.
• Şi spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. I. A. Sbârcea” Braşov a înapoiat Unifarm 1000 bucăţi mască protecţie FFP2-KN95 pentru că nu au corespuns calitativ
• Spitalul de Pediatrie Ploieşti a cumpărat un sistem de dezinfecţie mobil cu lămpi UV-C, iar aparatul nu corespundea cu oferta tehnică
• Managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Oradea a cumpărat pentru toate spitalele din Bihor bonete, halate impermeabile, halate chirurgicale, mănuşi de examinare, de protecţie. Combinezoane, măşti simple chirurgicale, măşti FFP3, viziere, ochelari, acoperitoate lungi, termometre infraroşu în baza unui contract de vânzare cu un furnizor din China

Raportul Curţii de Conturi oferă şi exemple de bune practici ale spitalelor din România. UATJ Harghita care şi-a făcut o platformă informatică specială, UATM Miercurea Ciuc, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa care a cumpărat mănuşi chirurgicale la preţuri de 7 ori ma mici decât Unifarm, şi măşti şi combinezoane la preţuri de 4 şi 2-3 ori mai mici decât Unifarm. Când Unifarm i-a trimis spitalului din Bistriţa măşti FFP2, comisia de recepţie a spitalului a returnat Unifarm măştile şi a cerut înlocuirea lor cu unele care corespundeau cerinţelor medicale.

UATO Beclean a reuşit să achite cazarea personalului medical din Spitalul Orăşenesc Beclean la preţuri cu 100 de lei/zi/persoană decât cele decontate de  Ministerul Sănătăţii prin DSP Bistriţa Năsăud, iar UATJ Botoşani şi UATM Botoşani au făcut prospecţie de piaţă şi au cumpărat materiale şi echipamente la preţuri de 2/3 mai mici şi chiar cu 85% mai mici decât preţurile minime de pe piaţă, la aceeaşi calitate.

54,7 milioane de euro s-au dus pe plata orelor suplimentare, sporurilor şi stimulente băneşti ale personalului medical

 Raportul Curţii de Conturi arată că toate cheltuielile în domeniul asistenţei medicale din România, în perioada stării de urgenţă, s-au ridicat la suma de 982.144.000 lei (204,6 milioane de euro). Din această sumă, 36% din bani s-au dus pe cumpărări de echipamente şi dispozitive medicale, dar 27% (262.826.000 lei) s-au dus pe acordarea unor drepturi salariale specifice perioadei stării de urgenţă. Adică ore suplimentare, sporuri şi stimulente băneşti de 54,7 milioane de euro. Pe următorul loc, cu 25% din totalul banilor alocaţi se găsesc achiziţiile de materiale sanitare, iar 2% din bani au fost daţi pe cumpărarea de medicamente.

 Pe judeţe, cele mai multe cheltuieli cu asistenţa medicală au avut Bucureştiul (178.517.000 lei), urmat de Bihor (66.623.000 lei), Timiş (45.188.000 lei), Cluj (43.381.000 lei), Arad (42.216.000 lei), Bacău (41.884.000 lei), Braşov (36.958. 000 lei), Suceava (31.638.000 lei), Hunedoara (29.785.000 lei) şi Constanţa (28.923.000 lei).

 În Bucureşti, cele mai multe cheltuieli le-a făcut Sectorul 1 (90.469.000 lei) şi Primăria Municipiului Bucureşti (68.998.000 lei), urmate de: Sectorul 6 (6.409.000 lei), Sectorul 5 (5.558.000 lei), Sectorul 2 (3.767.000 lei), Sectorul 4 (2.129.000 lei) şi Sectorul 3 (1.185.000 lei). 

La PMB, din cele 19 spitale deţinute de municipalitate, cele mai mari cheltuieli le-a avut Spitalul Clinic Colentina (11.630.000 lei).

 În perioada stării de urgenţă, personalul medical a avut dreptul la mai multe „stimulente”: majorări salariale de 75% din salariu de bază corespunzător unei zile libere lucrătoare- in situaţia acordării unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, stimulent de risc de 2500 lei brut pe lună, spor pentru condiţii deosebit de periculoase, drepturi salariale aferente personalului angajat suplimentar, personalului detaşat/delegat, personalului angajat/detaşat doar pentru efectuarea gărzilor, angajat fără concurs, drepturi salariale- spor de muncă efectuată în zilele de repaus săptămânal şi sărbători legale.

Raportul Curţii de Conturi arată că unele spitale din România au acordat stimulente de risc şi altor categorii de personal care nu aveau acest drept. Astfel că Spitalul Municipal Turda a ajuns la cheltuieli cu sporuri de 152.000 lei (31.666 euro), Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg. Jiu – 142.500 lei (29.687 euro),  Spitalul Municipal Vulcan – 65.000 lei (13.541 euro ), Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea – 60.000 lei (12.500 euro).

 Au fost făcute plăţi ilegale şi la sporurile pentru condiţii deosebite de muncă şi la drepturile salariale suplimentare:

• la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, sporul pentru condiţii deosebit de periculoase de muncă a fost acordat în procent de 85%, cu toate că, potrivit deciziei date în acest sens de managerul spitalului, acest spor trebuia acordat în procent de numai 55% din salariul de bază, drepturile salariale achitate fiind mai mari decât cele legal cuvenite
• la Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea, acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase s-a realizat fără a exista nominalizări explicite ale persoanelor implicate efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave, precum şi acordarea acestui spor, fără a se ţine cont de timpul efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în regulamentul-cadru
• la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, prin hotărârea comitetului director s-a acordat un spor de 75% din salariul de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care participă efectiv la aplicarea măsurilor de limitare a răspândirii infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, respectiv personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţiile şi compartimentele la care se internează pacienţi suspecţi sau infectaţi cu COVID-19. Acest lucru a determinat depăşirea procentului de sporuri limitat la 30% din suma salariilor de bază, respectiv s-a înregistrat un procent de 36%
• la Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, pentru luna aprilie 2020, prin decizia directorului s-a dispus majorarea sporului acordat pentru condiţii de muncă unui număr de 527 de angajaţi în cadrul structurii funcţionale a entităţii, motivând această decizie prin modificarea condiţiilor de muncă şi în funcţie de gradul de implicare a personalului în combaterea pandemiei, fără să facă dovada modificării condiţiilor de muncă, în baza unor noi buletine de expertiză
• stabilirea eronată a numărului zilelor lucrătoare pentru care trebuia stabilită indemnizaţia, în funcţie de data depunerii, la angajator, a cererilor de solicitare a zilelor libere de către unul dintre părinţi, fapt ce a determinat efectuarea de plăţi nejustificate la unele unităţi sanitare (Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila – 90.470 lei; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea – 11.300 lei);
• majorarea s-a calculat fără a avea în vedere nivelul maxim de 75% din câştigul salarial brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea – 12.300 lei);
• acordarea majorărilor ca urmare a declarării de către persoanele beneficiare a unor date inexacte (DGASPC Neamţ – 11.600 lei; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad – 19.200 lei; Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin – 24.500 lei).
• s-a constatat că plata drepturilor salariale pentru personalul medical detaşat în perioada stării de urgenţă s-a efectuat, de către entitatea de unde a fost detaşat cu nerespectarea prevederilor Ordinului nr. 643/472/2020. Potrivit ordinului, plata trebuia făcută de spitalul la care a fost detaşată persoana

Cei mai mulţi bani pe sporuri i-au dat: Spitalul Clinic de Recuperare Cluj (11.435.000 lei/2,3 milioane de euro), Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea- 2,3 milioane de euro, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad- 2,2 milioane de euro, Spitalul Clinic Judeţean Mureş- 1,5 milioane de euro şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău- 1,46 milioane de euro.