Curtea de Conturi: Nereguli în contractele Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate gestionate de IGSU, din subordinea lui Raed Arafat

Raportul special al Curţii de Conturi, dat publicităţii marţi, şi realizat la solicitarea Parlamentului României, arată modul dezastruos în care statul român a gestionat banul public în perioada stării de urgenţă.

Raportul arată că, în perioada stării de urgenţă, România a cheltuit 1,05 miliarde de euro (5,05 miliarde de lei), bani publici de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj pentru cheltuieli destinate combaterii COVID-19. Banii s-au dus pe indemnizaţii, stocuri de urgenţă medicale, stimulente de risc şi transferuri.

O parte din cele mai mari nereguli le-au găsit auditorii Curţii de Conturi în atribuirea, derularea şi plata contractelor de achiziţii publice în perioada stării de urgenţă.

De exemplu, Curtea de Conturi a găsit mai multe „disfuncţionalităţi, nelegalităţi şi neregularităţi”în cele 28 de acorduri cadru încheiate prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) şi stocuri de urgenţă medicale gestionate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), din subordinea secretatului de stat, Raed Arafat.

Curtea de Conturi: ONAC nu a declarat „inacceptabilă” firmei controlate de Cătălin Hideg

Curtea de Conturi susţine că ONAC trebuia să declare „inacceptabilă” oferta firmei SC Romwine&Coffee SRL pentru cumpărarea de către IGSU a măştilor de protecţie FFP2 şi FFP3 pentru că firma controlată de Cătălin Hideg, prieten al omului de afaceri Cristian Burci, nu a depus odată cu depunerea ofertei certificatul constatator emis de ONAC, iar acest lucru era o condiţie de respingere a ofertei.

În plus, firma nu îndeplinea calificarea necesară, capacitatea profesională şi nici experienţa de a furniza produse în domeniul sănătăţii, fiind specializată în comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor, produselor de tutun prin standuri, organizare de expoziţii, târguri şi congrese şi catering pentru evenimente.

Firma controlată de omul de afaceri Cătălin Hideg, susţine Curtea de Conturi, fusese înfiinţată cu un an înainte, avea o cifră de afaceri pe 2019 de aproape 10.000 de euro, un singur angajat şi nu avea experienţa necesară de a gestiona un contract de aproximativ 10 milioane de euro cu IGSU.

În cazul SC Romwine&Coffee SRL, Curtea de Conturi arată că preţul unitar al produselor trebuia să includă şi cheltuielile de transport şi de manipulare până la destinaţia finală, dar MApN, prin Statul Major al Forţelor Aeriene, la cererea lui Raed Arafat, a făcut opt zboruri cu aeronave militare ca să aducă din Turcia 695.000 de măşti FFP2, 699.940 de măşti FFP3, iar preţul pentru aducerea măştilor nu era în sarcina IGSU. Preţul estimat al celor opt transporturi a fost de 149.436,74 euro şi a fost plătit integral de IGSU.

Curtea de Conturi: Firmele străine au fost avantajate, firmele româneşti au fost dezavantajate chiar de statul român

Curtea de Conturi arată că ONAC a avut abordări diferite şi pe garanţiile şi penalităţile impuse operatorilor în acordurile cadru. Firmele străine aveau o garanţie de 0,5% din valoarea contractului şi penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, în timp ce firmele româneşti aveau garanţie de bună execuţie de 5% din valoarea contractului, iar penalităţile au fost de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

„În aceste condiţii au fost declarate câştigătoare ofertele unor operatori economici care conţineau propuneri de modificare a clauzelor contractuale stabilite în cadrul documentaţiei de atribuire, clauze dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, întrucât se referă la cuantumul garanţiei de bună execuţie ce poate fi redusă de la 5% la 0,5%, iar penalitatea pentru nelivrarea la termen a fost redusă de la 1%/zi la 0,1%/zi”, arată auditorii Curţii de Conturi.

Nereguli descoperite de Curtea de Conturi în mai multe contracte ale ONAC prin IGSU

Trei acorduri cadru au fost găsite cu probleme de cei de la Curtea de Conturi: acordul cu firma VIRID DOO din Serbia, având ca obiect achiziţia de combinezoane, cel cu UPC LTD din Coreea de Sud, având ca obiect achiziţia de combinezoane şi cel cu Medi Consulting din Coreea de Sud, pentru achiziţia de ventilatoare. Primele două firme au livrat produsele către IGSU, dar a treia firmă - Medi Consulting din Coreea de Sud- nu a mai livrat ventilatoarele către IGSU, chiar dacă s-a acordat şi un avans.

După atribuirea acordurilor cadru de către ONAC, Curtea de Conturi a descoperit că acordul cadru din 20 martie 2020 cu firma SC Renania Trade SRL pentru cumpărarea de măşti FFP2 nu conţinea clauze referitoare la garanţia de bună execuţie, deşi clauza era prevăzută în contract.

În contractele cu SC Romwine&Coffee SRL şi UPC LTD din Coreea de Sud, pentru cumpărarea de 875.000 de măşti de protecţie FFP2 şi 1.750.000 de seturi de echipamente de protecţie, distribuirea materialelor s-a realizat prin dispoziţii ale lui Raed Arafat, şef al DSU, dar în lipsa nomenclatorului produselor de stocuri de urgenţă medicale care trebuia emis în 45 de zile de la emiterea OUG 11 din 4 februarie 2020.

Auditorii spun că atunci când au făcut controlul în stoc mai erau 517.970 de măşti de protecţie FFP2 şi 608.500 de seturi de echipamente de protecţie.

Curtea de Conturi a constatat că ONAC a publicat şi cu întârziere anunţurile de atribuirea ale acordurilor cadru cu firmele Romwine&Coffee SRL, Viggo Fashion International SRL şi SC Renania Trade SRL. Cele trei firme, în patru acorduri încheiate în două zile- 17 martie şi 20 martie 2020- trebuiau să asigure stocuri de urgenţă pentru măşti FFP2, FFP3, viziere de protecţie, combinezoane, şi încălţăminte.

Într-unul din cele 28 de acorduri încheiate prin ONAC nu se potriveau nici preţurile de la licitaţii. „Pentru produsul Camera de izolare cu presiune negativă preţul la prima licitaţie a fost de 35.905 lei fără TVA/buc, iar valoarea estimată în cadrul celei de a doua proceduri a fost de 350.000 lei fără TVA/buc. Prima procedură a fost anulată deoarece nu s-au depus oferte, însă în niciuna din situaţii nu există o documentaţie pentru a justifica un preţ sau altul. Stabilirea valorii estimative este atributul IGSU”, arată Curtea de Conturi.

Culmea este că auditorii au descoperit că în mai multe situaţii, firmele care încheiaseră acorduri cadru cu ONAC şi ulterior contracte subsecvente cu IGSU, au invocat chiar ei clauza de forţă majoră pentru amânarea termenelor de livrare ale produselor, fără perceperea de penalităţi. În acest caz se află şi firma Romwine&Coffee SRL, controlată de Cătălin Hideg, arată Curtea de Conturi.

„Un exemplu al acceptării unor clauze nerealiste este Acordul-cadru nr. 2595/10.04.2020, având ca obiect achiziţia de ventilatoare, încheiat între ONAC şi Medi Consulting din Coreea de Sud şi Contractul subsecvent nr. 116229/27.04.2020 încheiat între Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin IGSU şi MEDI Consulting Korea, contract care nu a fost onorat, produsele nu au fost livrate şi nici nu s-au calculat şi facturat penalităţi de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de „forţă majoră” invocată de furnizor. Nu s-a executat garanţia de bună execuţie şi, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate”, arată Curtea de Conturi.

Acordul cu firma Medi Consulting din Coreea de Sud a prevăzut cumpărarea a 400 de ventilatoare livrate în patru loturi, în perioada 17 aprilie- 8 mai 2020. IGSU a plătit, ca avans, în 28 aprilie 2020, 10.931.000 (2,2 milioane de euro) către Medi Consulting din Coreea de Sud pentru 200 de ventilatoare iar până pe 30 iunie 2020 firma nu făcuse nicio livrare.

Curtea de Conturi a constatat că nu au fost calculate pentalităţi de întârziere, IGSU a acceptat clauza de forţă majoră, iar până la 30 iunie nu fusese nici executată garanţia de bună execuţie de 0,5%. În plus, a fost acordat un avans de 30% din valoarea contractului susecvent de 2,45 milioane dolari, „sumă nerecuperată până la data finalizării controlului Curţii de Conturi”.

În concluzie, deşi a necesitat eforturi de timp şi resurse umane la nivelul ONAC, procedura de achiziţie nu a condus la procurarea de către IGSU, în regim de extremă urgenţă, a ventilatoarelor medicale care fac obiectul acordului-cadru. Aşa cum reiese din documentele de planificare a achiziţiei, scopul primordial al achiziţiei a fost necesitatea constituirii stocurilor de urgenţă medicală de strictă necesitate disponibile pentru activitatea operativă, la nivelul unităţilor spitaliceşti, în vederea asigurării suportului cardio-respirator pacienţilor infectaţi cu COVID-19 a căror stare se agravează, devenind astfel indispensabile pentru viaţa acestora.

„A fost indisponibilizată suma de 10.931 mii de lei de la bugetul statului, sumă reprezentând avans acordat de către IGSU către SC Medi Consulting, în condiţiile în care ofertantul nu a furnizat nici până la data controlului cantitatea de ventilatoare contractată potrivit contractului subsecvent încheiat. În acelaşi timp, potrivit prevederilor 23 contractuale, IGSU a fost obligat să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un alt acord cadru având ca obiect achiziţionarea produselor care fac obiectul acordului-cadru pentru satisfacerea aceleiaşi necesităţi care a dus la organizarea procedurii de negociere fără publicare, respectiv pentru cantitatea prevăzută de maxim 400 de ventilatoare medicale.

Având în vedere toate aceste aspecte menţionate, apreciem că se impune o analiză a conţinutului clauzei de „forţă majoră” din cuprinsul acordurilor-cadru şi, respectiv, a contractelor subsecvente încheiate de autoritatea contractantă în perioada stării de urgenţă sau de alertă, astfel încât să fie mai bine delimitate situaţiile în care părţile pot invoca existenţa evenimentului „extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil”, mai ales în situaţia în care „forţa majoră” este cauzată de chiar evenimentul care stă la baza derulării procedurilor de achiziţie publică în regim de urgenţă”, arată Curtea de Conturi.

ONAC nu a reuşit în februarie şi martie 2020 să asigure toate stocurile de urgenţă medicală, arată Curtea de Conturi, în unele cazuri firmele depunând oferta mai mari cu 386,9%, cu 381,87%, cu 452,1%, iar în alte cazuri firmele nu au mai dorit să semneze contractele cu IGSU motivând că au crescut abrupt preţurile la materiile prime, a crescut imens cerea pe piaţă, lipsesc stocurile, ambalajele şi nu mai există materie primă.

În contractul de achiziţie cu firma UPC LTD Korea, încheiat de ONAC şi IGSU, la data de 17 martie, pentru combinezoane de protecţie cu glugă şi protecţie încălţăminte, Curtea a constatat că IGSU nu a recuperat costul de transport pentru cele 375.425 de seturi în România, pe ruta Frankfurt- Otopeni, cu aeronave militare şi aeronave NATO. Costul de transport stipulat în contract a fost de 2.200.000 de dolari.

În contractul de achiziţie cu firma GSC Consulting and Management AG Elveţia, de furnizare a 250 de ventilatoare medicale, în valoare de 6,4 milioane de euro fără TVA, Curtea a descoperit că firma GSC Consulting and Management AG Elveţia nu a livrat niciun produs, nu a constituit garanţia de bună execuţie de 32.250 de euro şi nici nu a returnat avansul dat de IGSU de 1,93 milioane de euro. 

Furnizorul nu a mai răspuns nici la email, nici la telefon, nici la fax, drept pentru care IGSU a recurs la Justiţie pentru a-şi recupera banii şi prejudiciul, se arată în raportul Curţii de Conturi.