Dăianu: Firmele nu vor avea costuri mai mici cu creditele după intrarea în zona euro/ Românii nu descoperă Luna

„Firmele mari ai spune că o duc bine. Şi-acum ele se finanţează în străinătate. Problemele le au, nu puţine, firmele autohtone, care au acces dificil la finanţare şi vor avea accesul la fel, chiar dacă se intră în zona euro. Să nu ne imaginăm că accesul devine, dintr-odată, uşor, dacă se intră în zona euro. Cel cu care aţi dialogat, chiar vorbea de riscul de creditare. (...) Deci, importă foarte – foarte mult în ce condiţii intrăm, în sensul cât de pregătiţi suntem”, a declarat Daniel Dăianu, sâmbătă, într-o emisiune la Antena 3.

În ceea ce priveşte condiţiile în care intrăm, reprezentantul BNR a mai menţionat printre problemele economiei României care trebuie soluţionate, în perspectiva adoptării euro: deficitul de cont curent şi faptul că finanţarea provine prea mult din îndatorare.

„Dacă nu vom reuşi să avem o economie care să treacă de un prag de competitivitate, nu va fi simplu pentru nu puţine companii, în zona euro. Aceasta este bătălia cea mare pentru economia românească: cum să facem să avem robustesteţe, să avem competitivitate şi nu prin salarii mici, ci prin salarii decente. Altminteri, ne pleacă oamenii. (...) O ţară, pe de o parte, trebuie să facă în aşa fel încât să poată să diminueze înclinaţia cetăţenilor ei de a pleca, iar, pe de altă parte, trebuie să se gândească la deficitele externe, întrucât nu mai beneficiezi, în zona euro, de mecanismul tradiţional de corecţie”, a mai spus Dăianu.

În plus, reprezentantul BNR a subliniat că este o percepţie greşită faptul că românii nu înţeleg ce înseamnă euro şi trecerea la euro, deoarece mulţi dintre cei au interacţionat deja cu moneda euro, având rude în străinătate mai ales în ţările din Uniunea Europeană.

„Nu trebuie să îi subestimăm pe cetăţenii români. Nu uitaţi că avem milioane de cetăţeni care sunt în străinătate. Avem rudele lor, familiile lor. Euro deja mijloceşte o parte semnificativă din tranzacţii. O treime din tranzacţiile din România sunt mijlocite de euro. Românii nu descoperă Luna de pe cer. Întrebarea legitimă este - ştiind acestea, ştiind ce înseamnă euro, ştiind că dispar riscurile valutare, ne vom integra mai bine în nucleul Uniunii Europene care este zona euro: ce înseamnă aderarea la zona euro din perspectiva macroeconomică şi a schimbărilor structurale necesare, astfel încât economia României să o ducă bine şi cetăţenii români să o ducă bine, nu numai cei care sunt plecaţi şi au o slujbă bună într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau cei care câştigă foarte bine în România?”, a precizat Dăianu.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat, vineri, „Planul naţional de adoptare a monedei euro”. Până la adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească cinci obiective strategice, prin care corectarea unor dezechilibre macroeconomice şi reducerea decalajului de convergenţă reală. În plus, la finele săptămânii trecute, CNSP a publicat „Raportul de fundamentare
a Planului naţional de adoptare a monedei euro”.

„Aşa cum subliniază raportul, adoptarea monedei unice nu este o chestiune strict tehnică: schimbăm leii cu euro. Trebuie să ne gândim. Raportul subliniază că avem nevoie de consolidare bugetară, să avem bugete solide. (...) Mecanismul Cursurilor de Schimb este un test acid, foarte sever pentru robusteţea economiei noastre. Ca să intrăm acolo, trebuie să avem o consolidare bugetară sănătoasă: finanţe publice sănătoase, deficit bugetar mic, să avem o creştere a veniturilor fiscale, să avem un sistem financiar robust şi, mai ales, să nu avem deficite externe mari, să nu fim nevoiţi să folosim cursul de schimb în mod dramatic pentru corecţia unor dezechilibre. Deci, competitivitate, dar nu prin salarii mici, pentru a asigura echilibrul balanţei de plăţi, ci prin o poziţionare în ceea ce înseamnă economia în nişe care să permită cetăţenilor români să câştige mai bine”, a detaliat Dăianu.

În plus, reprezentantul Băncii centrale a subliniat că instituţiile trebuie să fie robuste, iar practicile să fie bune, astfel încât să fie absorbit orice fel de risc.

„Ai nevoie de convergenţă reală, convergenţă structurală, dar compatibilitatea instituţională este obligatorie. Un diferenţial de inflaţie va exista, pentru că orice economie care vine din urmă are şi puseuri inflaţioniste. Cu atât mai mult trebuie să ai un control al dezechilibrelor externe. (...) Vor fi instituţii (Banca Centrală Europeană etc. – n.red.) care vor lua decizii, ce privesc spaţiul economic românesc. Altminteri, noi trebui să fim pregătiţi şi psihologic şi instituţional, pentru ca trecerea la aceste instituţii să fie lină, să nu avem nişte disonanţe cognitive, că nu înţelegem ce implică aşa ceva, apropo şi relaţiile dintre instituţiile autohtone”, a menţionat Dăianu.