Dăianu: România nu se află pe marginea prăpastiei, dar nu ne putem încadra în ţinta de deficit/ Estimare alarmantă pentru 2022

Dăianu a afirmat că bugetul are în structura sa presiuni foarte mari şi că are sentimentul că nu există un simţ al proporţiei la nivelul decidenţilor politici, în condiţiile în care partidele care vor să fie la guvernare vorbesc despre menţinerea calendarului de majorări pentru 2020, în care este inclusă şi măsura de creştere a pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020.

"Deficitul la nouă luni este cu 0,8% mai mare decât era consemnată execuţia la 9 luni anul trecut. Noi considerăm că nu ne putem încadra în ţinta de deficit. (...) Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt ipotetice, nu sunt promisiuni, ci angajamente substanţiate în acte normative. Nu se înţelege magnitudinea acestor angajamente. Cu mare non-şalanţă se vorbeşte despre menţinerea calendarului. (...) În condiţii neschimbate, dacă s-ar menţine, suplimentul este 3-4% din PIB în 2020. Din cauza asta simt că nu există sentimentul proporţiei, ar fi un şoc pentru buget", a spus Dăianu.

El a adăugat că bugetul pentru 2020 trebuie să înceapă o corecţie.

"Parametrul cheie ar fi ca deficitul din 2020 să nu fie mai mare decât în 2019, acceptând că în 2019 va fi imposibil să terminăm cu 3%. Noi la Consiliu avem o plajă care merge până la 3,7% (din PIB pentru anul acesta), însă execuţia bugetară a întărit pesimismul nostru. Avem o nouă evaluare (la 10 luni) dar nu doresc să o dau", spune Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a notat că consolidarea bugetară nu mai poate fi amânată şi este obligatorie pentru a re-echilibra mixul de politici macroeconomice. Potrivit acestuia, în acest context, absorbţia de fonduri europene capătă o nouă dimensiune având în vedere şi recesiunea ce se profilează în plan extern.

"Să sperăm că va fi doar o recesiune. Eu nu m-as hazarda să vorbesc despre o criză analogă cu 2008-2009, dar va fi o perioadă dificilă şi o zdruncinătură. Iar absorbţia intensă de fonduri europene capată o nouă dimensiune întocmai pentru că ar avea o funcţie de stabilizator. Din păcate, noi nu avem spaţiu fiscal, însă absorbţia mai intensă ar susţine nivelul cheltuielilor publice fără să majoreze deficitul bugetar şi ar susţine activitatea inclusiv în sectorul privat", consideră oficialul, care a adăugat totuşi că România nu se află pe marginea prăpastiei, dar că direcţia bugetară trebuie corectată. Asta "ca să nu aşteptăm o viitură şi să fim obligaţi să luăm măsuri în ceasul al treisprezecelea, când s-ar putea să fie foarte târziu".

Dăianu a precizat că nu vorbim despre o ajustare de doar 0,3-0,4% din PIB şi că impactul majorării pensiilor la 1 septembrie ar putea duce deficitul la peste 5% din PIB în 2021 şi la 7% în 2022, prognozele având în vedere inclusiv creşterea produsului intern brut.

"Nu vorbim de o ajustare de 0,3-0,4% din PIB. Anii trecuţi s-a încercat să se reducă anumite cheltuieli pentru a ne încadra în ţinta de deficit. S-a umblat la investiţii şi nu doar în România. Din păcate, una e să te ocupi de 0,4% şi alta e să te ocupi cu câteva procente din PIB. Pentru că, dacă se respectă calendarul de majorări a pensiilor, impactul va fi de trei ori mai mare în 2021. Iar dacă o faci în septembrie, trebuie să faci bugetul în 2020, în primul rând, trebuie să aibă piesele de bază. Dacă o faci la 1 septembrie 2020, le creşti cu 40%, nu poţi să renunţi în 2021 pentru că atunci e ca şi cum reduci pensiile. Impactul pe 3 luni în 2020 este 0,6% din PIB. Nu văd cum se poate încheia la 3%, iar riscul depăşirii s-a accentuat. În 2020 ne ducem la peste 4%, iar în 2021 la 5,6-5,6% din PIB. În 2022 ne ducem la 7% deficit. Aceste prognoze au în vedre şi creştere de PIB. Acesta este un scenariu moderat optimist, doamne fereşte să se întâmple ceva în economia internaţională şi să avem o recesiune autentică, nu tehnică", a arătat Dăianu.

Seminarul EU-COFILE este organizat de către BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank România.