Dan Şucu, la Interviurile lui Cristoiu: Pe măsură ce avansăm, birocraţia este cea care decide şi care se dezvoltă. Niciun partid nu e mai puternic decât birocraţia

Dan Şucu, antreprenor şi proprietarul Mobexpert, spune care sunt efectele pandemiei asupra industriei de mobilă, cum a trecut prin această criză şi care sunt schimbările definitive pe care le-au adus în acest domeniu.

De asemenea, proprietarul Mobexpert dezvăluie care sunt ultimele tendinţe în mobilier şi imobiliare impuse de munca de acasă şi cum se pregăteşte să atragă primii clienţi cu produsele sale.

Dan Şucu vorbeşte şi despre atotputernica birocraţie din România, care s-a dublat în ultimii 4-5 ani şi cum resimte ca antreprenor efectele acesteia asupra business-ului său.

Prezentăm principalele declaraţii ale proprietarului Mobexpert, Dan Şucu, duminică seara, la Interviurile lui Cristoiu, de la Aleph News:

Despre influenţa patronatelor asupra politicului

Dan Şucu: Salariul minim. Asta este un atribut al negocierii între patronate şi sindicate. Guvernul ar trebui să fie acolo doar să înregistreze această negociere şi să o legifereze. Nu este treaba guvernului să intre acolo. Dar în clipa în care patronatele şi sindicatele nu sunt suficient de bine organizate, laşi loc politicului să intervină într-un loc în care nu are ce căuta. Cu cât există o organizare mai clară, puternică din punct de vdere fie sindical, fie patronal, cu atât există o influenţă mai evidenţă asupra politicului să înregistreze deciziile respective, nu să le influenţeze, nu să le decidă.

De ce nu poartă ceas

Dan Şucu: E o atitudine pe care tot  încerc să o transmit, mai ales copiilor mei şi după aceea celor din jur. Dorinţa mea e dacă mă mândresc cu ceva este să mă mândresc cu ce am realizat, nu ce cu ce mi-am cumpărat. Oriunde aş merge, eu nu vreau să spun uite am cel mai scump ceas sau cea mai scumpă maşină. Nu cu asta aş vrea să mă mândresc, dar cu ce am realizat, da. Prefer să nu ştiu cât costă un bun pentru că mă enervez şi ar trebui să o întreb pe soţie pentru că ea ştie mai bine toate lucrurile astea. Personal, cumpăr foarte puţine lucruri, şi numai lucruri de funcţiune. Un lucru care ţine de prestigiu nu-mi place să-l achiziţionez, dar îmi place să-l folosesc. Aş plăti cu ora un elicopter dacă am nevoie să ajung într-un loc.

Îi place să i se spună pe nume, nu patron

Dan Şucu: Cuvântul patron are ceva de aroganţă. Atunci când lucrezi cu publicul aroganţa este unul dintre lucrurile pe care trebuie să le eviţi în totalitate. Aroganţa îi pierde şi pe sportivi, şi pe oamenii de afaceri şi pe jurnalişti. Din punctul meu de vedere, în orice domeniu aroganţa e un lucru care trebuie evitat. Mi se spune pe nume. (…) Nu există o zi în care să mă simt neapărat obosit, indiferent cât stau acolo şi indiferent cât am de făcut. Nu e meserie mai frumoasă decât cea în care activez.(…) Când cumperi mobilă? Când ţi-e bine, numai când ţi-e bine. Nu o să cumperi mobilă când eşti bolnav, ai probleme, când eşti stresat cu banii. Dacă stai de vorbă cu clienţi care sunt fericiţi şi întâlneşti numai oameni fericiţi, numai oameni sănătoşi, ce poate să fie mai frumos de atât?

Despre saltele, păduri şi sustenabilitate

Dan Şucu: Există şi această dorinţă de schimbare şi pe măsură ce avansezi în timp, şi gusturile, şi preferinţele ţi se schimbă şi atunci termenul de schimbare a produsului e din ce în ce mai rapid. Salteaua de exemplu a ajuns la 7 ani. Acum 15 ani, rata de schimbare a unei a unei saltele era deja spre 20 de ani. (…) e o preocupare a clientului, care automat devine şi o preocupare a întregului lanţ de distribuţie ca provenienţa lemnului să fie din păduri sustenabile. E un lucru cât se poate de urmărit în clipă de faţă pentru că creşterea pădurii este acelaşi lucru cu cultura agricolă. Din ce în ce mai des suntem întrebaţi de unde avem lemnul. E un argument comercial faptul că produsul vine dintr-o pădure unde există o sustenabilitate, adică pădurea după ce a fost tăiată, a fost replantată. Un hectar de plop îţi aduce cam 500-600 de euro pe an.

Influenţa pandemiei asupra afacerilor cu mobilă

Dan Şucu: Afacerea noastră a trecut neaşteptat de bine prin pandemie pentru că tipul nostru de produs, de unde era la mijlocul nevoilor clientului, în lista de priorităţi, a urcat deja foarte sus. Stând foarte mult acasă şi cheltuind mai puţin pe restaurante sau vacanţe, clientul a hotărât că vrea să-şi îmbunătăţească casa. Din punctul nostru de vedere, întreg ansamblul de vânzări de mobilă şi decoraţiuni a beneficiat serios de această nevoie a clientului de a schimba. Deci, pentru noi, această pandemie, din punct de vedere economic nu a fost o năpastă. Chiar dacă am avut aproape 2 luni pauză am închis anul mai sus, ca cifră de afaceri totală, decât 2019.

Dan Şucu: Automat, de exemplu, noi am ajuns în momentul de faţă la peste 30% vânzări online, de unde eram undeva spre 14%. Deci aproape o tremie din ce vindem, vindem online. Modelele, cum suntem noi, pe piaţa americană au depăşit 50% vânzarea online.  Această pandemie nu a făcut decât să accelereze o tendinţă care era deja prezentă. E un argument suplimentar că pe lângă produs tu poţi vinde şi serviciu (de asamblare). Sunt unii care nu au nevoie de el şi sunt alţi clienţi care nu cumpără dacă nu au serviciul acesta inclus. Noi ne adresăm în general celor care preferă ca acest serviciu să fie făcut de specialişti. (…) Am avut pe cineva care a vrut să-mi dea înapoi bradul de Crăciun, pentru că avea voie. Nu ne uităm acum la excepţii. În general, rata de retur în mobilă este scăzută, adică nu depăşeşte 2%.

Dan Şucu: În pandemie, creşterea masivă este în zona de canapele, dar asta este normal. Pentru că stai mai  mult pe canapea, te uiţi la televizor. În general, atunci când creşte consumul, creşte întâi canapeaua şi după, restul  (…) Eu iubesc ideea nu de produs în România, ci ideea de creat şi produs în România. Nu e suficient să produci, ci să-ţi desenezi produsul, să-ţi cauţi clientul, să ştii cui te adresezi. Există în permanenţă şi o modă. Acum fiind târguri virtuale, sunt mai greu de luat în considerare şi cam întreg lanţul de la creaţie la aprovizionare e cam bramburit acum. Cu toţii încercăm să ne dăm seama cum arată lumea asta după ce s-a întâmplat. Vom identifica destul de repede, nu cred că asta este o problemă.

Despre schimbarea obiceiurilor de consum adusă de pandemie în industria mobilei

Dan Şucu: În general, există o deplasare destul de evidentă de la zona asta doar de look, frumos, dar nu neapărat funcţional, către zona de funcţiune. Adică produsul trebuie să aibă şi o funcţiune ireproşabilă pentru mine. Sunt cel puţin 20 de preocupări ergonomice în ceea ce priveşte un scaun de birou, care pleacă de la durerea lombară, poziţia pe scaun, poziţia braţelor, de la durabilitate la sustenabilitatea materialelor. La fotolii, în clipa de faţă, orice produs încearcă funcţiuni suplimentare, care au legătură cu tot felul de mişcări. Ca să se simtă bine trebuie să aibă neapărat loc de păstrat băutura, de mişcat picioarele dacă vreau să mă relaxez. Bucătăria este un tip de produs care mie nu-mi place. E tipul de produs pe care noi îl vindem foarte bine şi în care eu personal sunt foarte puţin implicat. Nu-mi place mie. Am şi eu dreptul să nu-mi placă ceva. Există o preocupare pentru pat, dar într-o mai mică măsură decât salteaua, structura de saltea şi ce e sub saltea, deci ansamblu de saltea cu somieră pentru că 8 ore pe zi le petreci acolo. Nu există o piesă de mobiler pe care să o foloseşti mai mult decât salteaua. Modul în care te înţelegi tu cu produsul respectiv atunci şi în timp este esenţial. Zona de saltele este una dintre cele mai profitabile în industria mobilei cu totul pentru că salteaua este produsul care se schimbă cel mai des.

Dan Şucu: Oamenii cumpără mult mai puţin biblioteci. Arhitectural, partea astea de bibliotecă şi partea de cărţi nu mai este atât de prezentă. Zona de zi este mult mai mult în partea asta de décor, de uitat la televizor, eventual şi de lucru. Tot aud că televiziunea îşi pierde din apetit. Poate televiziunea, dar televizorul nu. Statul în familie, în faţa unui ecran mare rămâne o preferinţă în continuare. A familiei. În ultima vreme, parcă a început o nouă eră de stat la masă decât era înainte. Vindem mult mai mult partea asta de veselă de sufragerie, tot ce vine în partea asta de bucătărie  de care ai nevoie la gătit. Este clar că imposibilitatea de a merge la restaurant te forţează să faci lucrurile acasă. S-a mai întâmplat lucrul acesta şi în 2009, dar pe alte motive. În 2009 nu te mai duceai la restaurant pentru că nu-ţi mai permiteai. Acum nu te mai duci pentru că nu mai e deschis. Dar în final se întâmplă acelaşi lucru. Îţi cumperi mai multe farfurii, platouri, feţe de masă. Nu mai există întâlnirile între prieteni la restaurant, dar există acasă. În principal la zona asta de acasă se dezvoltă mobila pentru afară, outdoor. Anul trecut, zona asta de mobilier pentru exterior, care era deja mare, aproape s-a dublat.

Dan Şucu: A fost întâi o deplasare de la apartamente către case pe pământ, asta imediat după Revoluţie, apoi a fost un shift, înapoi către apartamente, care, începând de anul trecut a început să se deplaseze din nou către case pe pământ. După pandemie. E o abordare sinusoidală. Mulţi consumatori au hotărât că decât să piardă vremea să stea într-o casă în care trebuie să repare, să tundă iarba sau alte lucruri pentru care nu nu au timp, preferă să facă schimb cu un spaţiu mai mic, să fie în Bucureşti aproape de tot şi de toate. De şcoala copiilor, de restaurante. Acum însă se resimte invers.

Dan Şucu: Outdoor-ul acum 10 ani aproape că nici nu exista, ca şi idee, ca şi produs, iar în clipa de faţă, cel puţin pe 4-5 luni ale anului înseamnă 30-35% din vânzări. Foarte mult. Din fericire aceste vânzări sunt exact în clipa în care celelalte tipuri de mobilier se vând mai prost şi atunci echilibrează. Pandemia pentru outdoor a fost extrem de benefică pentru că această socilaizare se poate face afară. Ăsta-i tipul de produs care a fost de departe cel mai căutat.

Dan Şucu: Partea de home office, cum o numim noi, este iarăşi unul dintre câştigătorii perioadei de pandemie. Acum există o tendinţă printre cei care au o minimă grădină sau au o casă relativ mică să încerce să cumpere o o căsuţă pe care să o pună în grădină. Şi căsuta asta să devină birou. În felul ăsta, pleacă de acasă, dar nu pleacă de acasă. Şi acum şi noi suntem în proiect cu diferite produse de genul ăsta ca să le putem propune clienţilor noştri un fel de căsuţe în propria ta curte, în care poţi să ai propriul tau birou. E şi mai uşor. Să poţi să fii eficient, din ce am vorbit cu majoritatea colegilor, care fac lucrul ăsta, sunt colegi care îmi spun eu mă îmbrac frumos în costum şi mă mut din camera asta în camera ailaltă şi nu mai intră nimeni peste mine, dar eu sunt la serviciu. Nu merg în pijama acolo. Din casă merg 10 paşi pe alee, mă mut în căsuţa din capătul curţii şi nu mă deranjează nimeni.

Despre birocraţia din România

Dan Şucu: Am avut acelaşi regim tot timpul. Din punctul meu de vedere, a existat doar un regim birocratic care într-o anumită perioadă şi-a pierdut din putere iar acum, treptat, pe măsură ce avansăm, birocraţia este cea care decide şi care se dezvoltă. Niciun partid nu e mai puternic decât birocraţia. Acum 10 ani, ca să-mi iau o autorizaţie de construcţie pentru un magazin dura 3 luni. Acum nu-mi bugetez mai puţin de 3 ani. Fac lucrurile mai bine decât atunci. Magazinele arată mai bine, sunt mai atent făcute, sunt mai bine structurate, mult mai autonome energetic, toate lucrurile sunt mult mai bine decât înainte, dar îmi trebuie de 10 ori mai mult timp ca să aplic ceea ce am de făcut. Nu cred că birocraţia mai depinde de partide. Eu nu cred că partidul conduce birocraţia, ci invers. Copiii birocraţilor nu vor lucra niciodată într-o fabrică. Vor face o facultate pe bune sau pe nebune şi li se vor inventa anumite slujbe pentru că trebuie să lucreze undeva. Birocraţia a lucrat odată pentru partid, pe vremuri, când eram copii, după aceea, teoretic, a lucrat pentru client, acum lucrează să satisfacă nişte exigenţe ale comunităţii europene, mâine va lucra pentru altceva, poimâine pentru altceva. Birocraţia va avea întotdeauna motive să se dezvolte. Uitaţi-vă cât costă în clipa de faţă aparatul de stat din total buget, care va fi din ce în ce mai agresiv. În ultimii 4-5 ani, birocraţia cred că s-a dublat.