Daniela Kasper. "Suntem foarte departe de a echilibra nevoia de locuinţe noi în România" (P)

De ani de zile cererea pe piaţa imobiliară din România a cunoscut doar o singură direcţie – în sus. Cel puţin aparent, această lungă tradiţie a fost întreruptă de anii de criză, care au forţat restructurarea unui sector definit până atunci printr-o cascadă de creşteri spectaculoase. Au trecut vremurile în care locuinţele noi erau, practic, smulse din mâinile agenţilor imobiliari sau ale dezvoltatorilor, oricât de îndoielnică ar fi fost substanţa proiectului propus spre vânzare. O piaţă a vânzătorului a devenit, între timp, o piaţă a cumpărătorului. Ce înseamnă asta pentru proprietari sau dezvoltatori? Ce consecinţe are această răsturnare de situaţie pentru cei care caută în prezent o proprietate? Ce se va întâmpla cu preţurile în viitor?

Restructurarea pieţei îi va elimina mulţi dintre dezvoltatori, care se luptă deja cu greutăţi imense, clădirile vechi vor fi din ce în ce mai greu de vândut sau închiriat, în timp ce oferta de locuinţe noi urmează să scadă dramatic începând cu acest an, spune Daniela Kasper, director general al companiei Kasper Development dezvoltatorul proiectului Coresi Avantgarden Braşov.

Strategiile sustenabile şi planificările pe termen lung i-au consolidat grupului braşovean reputaţia în categoria marilor jucători ai sectorului imobiliar la nivel naţional. Piaţa se schimbă, însă, iar în planurile pe termen lung, orice dezvoltator trebuie să ţină seama de noi reguli, în timp ce cumpărătorii trebuie să fie tot mai atenţi la detalii, urmărind, totodată, informaţii legate de reputaţia şi stabilitatea financiară a celor de la care intenţionează să cumpere. Pentru a înţelege oportunităţile şi provocările unui sector care se reaşează, modelat de un context complex, Daniela Kasper punctează câteva dintre cele mai importante tendinţe ale pieţei imobiliare în intervalul 2023-2024. De ce e bine să investeşti în imobiliare? Care sunt cele mai profitabile investiţii imobiliare? Care sunt cele mai bune oraşe pentru investiţii imobiliare? Şi, nu în ultimul rând, la ce să fii atent atunci când cumperi un apartament?

1. Piaţa imobiliară va experimenta multe falimente

Creşterea dobânzilor ameninţă rentabilitatea sectorului imobiliar. Un calcul foarte simplu duce la o mai bună înţelegere a acestei tendinţe. Mai dependentă de împrumuturi ieftine decât orice altă industrie, afacerea imobiliară devine un sector vulnerabil în contextul actual. Nu toate companiile vor supravieţui schimbării ratei dobânzilor. Vor fi loviţi mai ales dezvoltatorii imobiliari şi dezvoltatorii de proiecte, care nu vor mai putea vinde apartamentele pe jumătate finisate. Unii nici măcar nu pot începe construcţia, pentru că proiectul nu mai este profitabil. Vom vedea falimente în rândul dezvoltatorilor mici şi mari, dintre care mulţi se luptă deja cu probleme majore la ora actuală. Prin urmare, potenţialii cumpărători trebuie să acţioneze cu mare atenţie în acest moment. Cine este interesat de o proprietate de la un dezvoltator imobiliar ar trebui să verifice şi mai atent decât înainte cum se descurcă financiar compania de la care doreşte să cumpere. În general, greşelile grave sunt făcute chiar la început, mai ales pe partea contractuală şi pe latura tehnică.

Mulţi cumpărători cu o pregătire incredibil de slabă se avântă în această aventură a achiziţiei unui imobil, ceea ce ar putea deveni un demers riscant. Pentru cei care nu cunosc foarte bine piaţa devine foarte important să apeleze la un ajutor profesional. Contractul cu dezvoltatorul trebuie verificat de un avocat, iar descrierea clădirii ar trebui verificată de un expert. Majoritatea cumpărătorilor nu o fac, pentru că nu înţeleg deloc că există pericole. Există experţi pe piaţă, care cunosc de ani de zile activitatea dezvoltatorilor imobiliari şi pot evalua dacă o companie poate supravieţui unor momente dificile precum cel actual.

2.  Oferta de clădiri noi va scădea dramatic începând cu 2023

Potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă imobiliară SVN România, în anul 2023 s-a înregistrat în Bucureşti o scădere de aproximativ 11% în cazul construcţiilor noi, comparativ cu cifrele înregistrate anul trecut, când au fost finalizate 21.328 de locuinţe în oraş şi împrejurimi. Recordul de livrări a fost stabilit în 2021, cu 22.010 locuinţe finalizate. Aproximativ 33.000 de locuinţe au fost vândute în România în 2023, volumul unităţilor fiind cu 10.000 mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022. Aceasta reprezintă o scădere de 23%, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ValorEasy).

Construcţiile noi din România au stagnat ca urmare a blocajelor de livrare, a preţurilor în creştere bruscă la materiale şi a finanţării mai scumpe. Dezvoltatorii care planifică zone rezidenţiale sau comerciale amână proiectele, în condiţile în care cu greu mai pot calcula şi previziona. Creşterea costurilor îi obligă pe unii dintre proprietarii privaţi să anuleze proiectele de construcţie. Scăderea accentuează o discrepanţă care a influenţat constant piaţa în ultimele decade. Suntem foarte departe de a echilibra nevoia de locuinţe noi, cu atât mai mult cu cât există un deficit istoric. Doar 13% dintre cele 10 milioane de locuinţe din România au fost construite în ultimii 30 de ani, din 1990 până în 2020. Stocul rezidenţial este alcătuit mai ales din apartamente vechi, construite în perioada regimului comunist, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

De vreme ce noile proiecte de construcţii sunt în aşteptare sau devin semnificativ mai scumpe, interesul cumpărătorilor s-a îndreptat în 2023, inevitabil, mai mult către proprietăţile finalizate. „Stocul existent” a devenit noul favorit atât al investitorilor, cât şi al cumpărătorilor persoane fizice. Aceasta este, de asemenea, o tendinţă care implică unele provocări, de vreme ce un nou criteriu de selecţie va deveni din ce în ce mai important în următoarea perioadă: eficienţa energetică a clădirilor.

3. Renovarea în scopul eficientizării energetice devine crucială pentru creşterea valorii unui imobil. Procesul, însă, este extrem de dificil

Peste 38% din emisiile de gaze cu efect de seră se datorează construcţiilor şi exploatării clădirilor. Potenţialul de economisire a energiei în acest domeniu este, deci, enorm. În medie, proprietăţile din România au un indice energetic destul de slab, iar majoritatea clădirilor vechi au un rating energetic foarte slab. Acest lucru nu este îngrijorător doar pentru climă şi mediu, ci şi pentru ocupanţii acestor imobile, care plătesc din ce în ce mai mult pentru încălzire, avand în vedere creşterea preţurilor la energie. Renovările pentru dezvoltarea valorii acestui tip de clădiri necesită, de regulă, investiţii majore. Poate tocmai de aceea studiile arată că doar un procent foarte mic din imobilele vechi este renovat în fiecare an pentru a fi adus la standarde energetice mai ridicate. Viitorul, însă, va aduce provocări şi în acest domeniu.

Parlamentul European a aprobat recent interzicerea vânzării şi închirierii imobilelor din spaţiul UE care nu îndeplinesc cerinţele climatice, adică nu corespund standardelor energetice. Decizia va intra în vigoare începând cu anul 2030. Astfel, toţi proprietarii de apartamente şi case de pe continentul european vor fi obligaţi să efectueze lucrări de renovare, astfel încât imobilele să fie adaptate din punct de vedere al eficienţei energetice. Pentru proprietari, aceasta înseamnă, însă, costuri serioase. Efectuarea unor astfel de lucrări înseamnă totuşi costuri între 30.000 şi 60.000 de euro pentru fiecare apartament, o sumă foarte mare, pe care numeroase familii nu şi-o vor putea permite. Pentru mulţi, nici nu se pune problema renovării locuinţelor, aceştia fiind mai degrabă interesaţi de vânzarea imobilelor pentru a face rost rapid de bani. Noile reglementări europene sugerează, însă, că în următorii ani, pentru a putea să vândă imobilul, proprietarii vor fi obligaţi mai întâi să-l renoveze. Măsurile de acest tip ar putea să conducă la o criză pe piaţa imobiliară, apreciază experţii în credite ipotecare. Pe de o parte, proprietarii care sunt nevoiţi să cheltuie 50.000 sau 60.000 de mii de euro pentru a adapta apartamentul la noile cerinţe, vor creşte preţurile, iar, pe de altă parte, potenţialii cumpărători vor obţine tot mai greu împrumuturi pentru bunuri imobiliare scumpe.

România are cel mai vechi stoc de locuinţe din Uniunea Europeană, arată ultimele date publicate de Eurostat. Aceste proprietăţi, care datează din anii 1950-1960, au clase energetice F şi G şi nu vor mai putea fi închiriate peste 5 sau poate 7 ani. Nu doar cerinţele de reglementare îl obligă să se gândească la renovări, dar şi creşterea costurilor de încălzire fac aceste măsuri absolut necesare. Aceasta înseamnă ca toţi proprietarii de clădiri mai vechi vor avea de înfruntat, în curând, noi provocări. Situaţia lor ar putea deveni dificilă, în condiţiile în care nu există încă un program clar de finanţare din partea statului pentru implementarea noilor cerinţe, dar nici destui meşteri pe piaţa care să satisfacă aceasta necesitate de renovare.