- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (02.12.2023, 07:59)
- Răzvan Botea
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Datoria publică a sărit din nou de 50% din PIB. Problema României e că veniturile bugetare sunt foarte mici
Datoria publică a sărit din nou de 50% din PIB. Nu e o datorie mare. Vestea proastă e că statul e sărac şi atunci taie de la spitale şi şcoli pentru a plăti această datorie.
Urmărește
11884 afișări
Datoria publică a României a ajuns la 760 mld. lei (152 mld. euro) şi a trecut de 50% din PIB, arată cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe.
La final de 2022, datoria publică era de 666 mld. lei, ceea ce înseamnă că în primele trei trimestre datoria publică a crescut cu 94 mld. lei (19 mld. euro), în vreme ce economia a crescut anemic - nimeni nu mai speră într-o creştere de peste 1,5% în acest an, scrie Ziarul Financiar.
ULTIMELE ȘTIRI
-
LIVE UPDATE. Alegeri în SUA. Americanii își votează astăzi noul Președinte. Kamala Harris și Donald Trump duc o luptă strânsă pentru Casa Albă și Congres
-
Acest lucru l-ar putea îngenunchea cu adevărat pe Putin. Veniturile guvernului din petrol s-au prăbuşit: scădere cu 29%
-
The Guardian: Cum plănuieşte Donald Trump să conteste alegerile prezidenţiale din SUA dacă le va pierde
-
Polonia va investi 750 de milioane de dolari pentru a stimula producţia de muniţie
Problema majoră a bugetului nu e atât a datoriei sau a dobânzilor la credite, ca pondere în PIB sau în buget, ci că veniturile bugetului sunt foarte mici. Dacă ne uităm pe execuţiile bugerare din ultimii ani, vedem că veniturile sunt undeva, în medie, la 32% din PIB. Doar că veniturile fiscale sunt la 27% din PIB. Restul până la 32-33% din PIB sunt fonduri UE. Media veniturilor bugetare în UE este de 45% din PIB. Aşa că Italia, Germania sau Franţa îşi permit o datorie publică mai mare pentru că au de unde să o plătească. Dar România, cu venituri fiscale de 27% din PIB, nu poate să-şi plătească datoria/ratele la împrumuturi decât tăind de la şcoli şi spitale. La zece luni din 2023, cheltuielile cu bunurile şi serviciile, care înseamnă, în majoritate, achiziţii de medicamente şi bunuri pentru spitale, au fost de 62 de miliarde de lei, iar dobânzile la credite au fost de 28 de miliarde de lei. Altfel spus, doar dobânzile la credite înseamnă 45% din tot ceea ce cheltuieşte statul pentru spitale, şcoli şi susţinerea infrastructurii instituţiilor publice.
„Datoria publică va tot creşte în condiţiile în care avem deficite bugetare extrem de ridicate. Practic mergem către nesustenabilitatea deficitului bugetar anul acesta şi Comisia Europeană anticipează undeva la 6-6,3% din PIB deficit bugetar chiar şi pentru anii viitori. Ultimele prognoze ale Comisiei Europene sunt de cinci, trei şi cinci-unu, în condiţiile în care la momentul acelor prognoze nu erau încă votate şi aprobate noi majorări de cheltuieli publice (pensiile - n. red.)“, a comentat, la ZF Live, Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România.
Cu ultima creştere, datoria publică a sărit de 50% din PIB. Conform tratatelor europene, statele nu ar trebui să aibă o datorie publică mai mare de 60% din PIB, deşi sunt state, cum este Grecia sau Italia, care au o datorie publică de peste 150% din produsul intern brut. Economiştii spun însă că, pentru o economie mică, cum este cea a României, nivelul datoriei de peste 45-50% din PIB începe să devină o piedică pentru creşterea economică. Aşa arăta şi un raport al BNR dinainte de pandemie, când datoria publică a României era încă la 35% din PIB.
„Părerea mea este că datoria publică în România deja este o frână pentru economie. Este adevărat, sunt ţări dezvoltate care au datorii publice mult mai mari, însă trebuie să ne uităm la costul de a menţine acea datorie publică. Una este Germania, care poate să se împrumute şi la rate de dobândă negative sau la rate extrem de reduse. De exemplu, acum se împrumută la 2,4% şi altceva e dobânda la care noi ne împrumutăm“, a mai spus Codirlaşu la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.
Din totalul de 760 mld. lei, datoria pe termen scurt este în valoare de 39 mld. lei, iar datoria pe termen mediu şi lung de 721 mld. lei.
Titlurile de stat înseamnă 628 mld. lei din datorie, în vreme ce împrumuturile sunt de 117 mld. lei. Restul datorie este reprezentat de numerar şi depozite.
În ceea ce priveşte moneda în care s-a contractat împrumutul, datoria în lei este de 354 mld. lei, în euro de 333 mld. lei, în dolari de 72 mld. lei şi 1 mld. de lei în alte monede.
740 mld. lei este datoria administraţiei publice centrale, în vreme ce datoria administraţiei publice locale este de aproape 20 mld. lei.
Trecerea peste pragul 50% din PIB a datoriei publice este importantă, pentru că acesta este principalul indicator la care se uită creditorii României, în condiţiile în care capacitatea de rambursare este redusă (cheltuielile sunt mai mari decât veniturile în mod constant). Nu este prima dată când se trece acest prag, chiar dacă este o trecere uşoară, dar diferenţa acum este că economia este în plină frânare, ceea ce înseamnă că PIB încetineşte, iar datoria publică, raportată la PIB, este mai mare.
Citește pe alephnews.ro: Ce ar însemna o președinție Trump pentru războaiele globale și securitatea europeană? Ucraina și Israel sunt principalele subiecte
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
FBI, ODNI și CISA au emis un avertisment comun despre operațiunile Rusiei menite să submineze încrederea în alegerile americane
A fost prezentat tractorul produs de RURIS Craiova. Cum arată tractorul românesc, cu preţuri între 3.000 şi 5.000 de euro
Se adună nori de criză. Un uriaş magazin din China, pe care unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume a vrut să îl umple ochi cu haine, genţi şi pantofi de milioane de euro, acum stă gol şi abandonat. Să fie acesta primul semn că şi în buzunarele bogaţilor a început să bată vântul?
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Cum e ca socru Ion Țiriac! Sorana Cîrstea, iubita fiului său, a dezvăluit latura mai puțin ştiută a magnatului
PROSPORT.RO
Ce a pățit Marian Godina în timpul unei percheziții. Ce obiect a găsit pe noptiera suspectului peste care a intrat în casă
CANCAN.RO
La ce oră să NU folosești niciodată mașina de spălat. Plătești mai mult pentru curent dacă e utilizată atunci
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
astăzi, 14:03
Nicu Ştefănuţă: Noua Comisie Europeană să lupte mai mult pentru agricultura sustenabilă
-
astăzi, 13:51
LIVE UPDATE Alegeri prezidenţiale în SUA 2024: Votul care va decide viitorul SUA şi al lumii. Donald Trump vs Kamala Harris. Cum se desfăşoară votul şi care sunt statele decisive / S-au deschis primele secţii de votare de pe Coasta de Est