De ce este interesată China de Republica Moldova?

China a decis anul trecut să acorde un împrumut de un miliard de dolari Republicii Moldova, egal cu circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al cerui mai sărac stat european, şi cu siguranţă cel mai mare credit obţinut vreodată de Chişinău.

Întrebaţi care sunt motivele din spatele interesului manifestat de China pentru Republica Moldova, analiştii politico-economici contactaţi de Reuters au cerut timp de gândire.

"Ţările mici şi sărace, fără resurse minerale semnificative, sunt candidaţi cu şanse mici de reuşită la atragerea investiţiilor din partea Chinei, a treia mare economie a lumii. Totuşi, China manifestă tot mai mult interes pentru Moldova, fost stat sovietic mai sărac decât multe ţări din Africa. Aici, căruţe trase de cai, încărcate cu fân, circulă alături de Mercedes-uri şi Lexus-uri ultimul model, iar apa vine la sat după drumuri zilnice la fântână. Întrebaţi de ce (este China interesată de Moldova - n.r.), experţii au nevoie de timp de gândire", scrie agenţia internaţională de presă.

Analistul Economic Intelligence Unit (EIU) Duncan Innes-Ker nu găseşte o explicaţie.

"E adevărat că exportatorii chinezi caută să-şi diversifice baza de exporturi. Îmi imaginez că ar vrea să se ducă în locuri mai tradiţionale, deoarece Moldova nu are infrastructura necesară. De fapt, nu are mai nimic", a spus râzând analistul.

Criza economică a avut efecte severe în Republica Moldova, a cărei economie depinde în foarte mare măsură de banii trimişi acasă de cei care au plecat la muncă în străinătate.

Remiterile au scăzut cu circa o treime anul trecut faţă de 2008, potrivit datelor băncii centrale de la Chişinău, iar situaţia multor familii care depind de aceşti bani a devenit una disperată, necesitând intervenţia organizaţiilor caritabile din Occident.

Moldova are deci nevoie de bani, iar gravitatea situaţiei şi pesimismul care caracterizează viitorul sunt rezumate de CIA Handbook.

"Moldova va avea, cel mai probabil, o relansare modestă în 2010, care rămâne la discreţia incertitudinilor politice, capacităţilor administrative slabe, intereselor birocratice, creşterii preţurilor combustibililor, condiţiilor meteo nefavorabile agriculturii şi scepticismului investitorilor străini, precum şi a prezenţei unui regim separatist ilegal în Transnistria", se arată în CIA Handbook.

Interesele Chinei în Moldova sunt neclare, dar există indicii care sugerează potenţialul economic ridicat al ţării, notează Reuters, făcând referire la agricultură, la profilul educaţional bun al populaţiei, datorat în principal sistemului de învăţământ moştenit din era comunistă, sau la potenţialul tehnologic subliniat de numărul mare de internet cafe-uri din Chişinău.

Fondurile promise de China, al căror cuantum este încă negociat după schimbarea guvernului, se vor îndrepta cel mai probabil către construcţii, infrastructură şi probabil spre dezvoltarea industriei high-tech, potrivit autorităţilor moldovene.

Însă interesele Chinei transcend motivele economico-comerciale evidente. Mai semnificativă decât randamentul economic al investiţiei este influenţa care poate fi cumpărată cu acest credit, scrie Reuters.

"China îşi exercită noul model de politică externă (...) îşi explorează avantajele de superputere în ascensiune", spune analistul IHS Global Insight Lilit Gevorgyan.

În timp ce devine tot mai autoritară în relaţia cu Statele Unite, China intră în Europa de Est cu paşi mici, ţintind întâi zonele sărace, construind treptat legături financiare puternice cu vecinii Rusiei.

În luna iunie a anului trecut, guvernul de la Beijing a decis să investească un miliard de dolari pentru construcţia de centrale electrice şi drumuri în Tadjikistan, iar în martie 2009 banca centrală a Chinei s-a angajat într-un contract de swap valutar pe trei ani, în valoare de 20 miliarde yuani (aproape 3 miliarde de dolari) cu Belarus.

"Prin întărirea poziţiei în curtea Rusiei, China îşi îmbunătăţeşte mâna în negocierile cu Moscova", spune Innes-Ker de la EIU. Gevorgyan împărtăşeşte la rândul ei acest punct de vedere, arătând că Beijingul vrea să câştige "dividende politice" prin investiţiile în ţările sărace din fosta Uniune Sovietică.

China are nevoie de putere în relaţia cu Rusia deoarece importă de acolo tot mai multe resurse, mai ales petrol şi gaze naturale.

"Timp de mai multe decenii, relaţiile dintre Rusia şi China au fost încâlcite, dar noul om de fier care a apărut la Moscova, Vladimir Putin, în prezent premier, a decis să lase deoparte divergenţele şi să promoveze o cooperare economică strânsă", comentau analiştii IHS Global Insight într-o notă din octombrie 2009.

Însă, spun aceştia, neîncrederea persistă între relaţiile dintre aceste mari puteri.

Pe de altă parte, împrumutul acordat Moldovei nu este lipsit de potenţial comercial şi ar putea stabili în favoarea Chinei un avanpost către accesarea pieţelor din zonele de influenţă ale Uniunii Europene şi Rusiei.

"Există sinergii între interesele de export ale Chinei şi specificul industriei moldovene", potrivit lui Franklin Steves, consilier politic la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

China se va concentra probabil pe agricultura din Moldova, dar şi pe vinificaţie şi industria textilă, apreciază acesta.

Exporturile directe de aici către pieţele din Uniunea Europeană ar reduce semnificativ costurile de transport suportate de China, sporind astfel competivitatea produselor.

Salariile scăzute din Republica Moldova, comparativ cu alte ţări din zonă, au atras deja investitori din zona producţiei de textile, inclusiv companii care au relocat activitatea din România după creşterea fulminantă a salariilor, notează Steves.

Sărăcia din Moldova, slăbiciunile administraţiei şi disputa din Transnistria - care împiedică practic Chişinăul să controleze o regiune importantă din teritoriul ţării - fac ca şansele Moldovei de a adera la Uniunea Europeană să fie foarte reduse. Însă ţara este inclusă în tratatul Parteneriatului de Est al UE, având astfel dreptul la un ajutor european de 210 milioane euro, în perioada 2007-2010, "pentru promovarea democraţiei şi a reformei".

Împrumutul de un miliard de dolari de la China eclipsează până şi ajutorul obţinut luna trecută de la FMI, de 574 milioane de dolari.