Exporturile României ar putea să treacă pragul de 100 de miliarde de euro anul acesta, Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Republica Cehă şi Ungaria fiind principalele destinaţii pentru produsele româneşti.
72,7% dintre exporturi au mers către ţările Uniunii Europene.
Principalele pieţe ale exporturilor româneşti au fost Germania (21,3%), Italia (10,7%), Franţa (6,8%), Ungaria (6,6%), Bulgaria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,5%), Cehia (3,3%), Olanda (2,9%) şi Marea Britanie (2,9%).
Ce vedem de aici?
Vedem că economia românescă unde şi noi lucrăm este stâns legată de Europa. Oricine vă spune că se poate şi fără Europa „fură curent” – cum spune expresia.
Nu curge lapte şi miere, sunt şi probleme – deficitul dintre exporturi şi importuri, dependenţa de alte ţări în unele sectoare etc. Dar în niciun caz soluţia este ruperea de Occident şi o izolare economică a ţării noastre. În secolul 21 economiile sunt complexe şi interconectate. Pentru a fi bine la noi trebuie să fie bine şi în jur.
În plus mitul că „nu mai producem nimic” pica la prima căutare mai detaliată:
Economia României, măsurată prin produsul intern brut, a crescut cu 775% în ultimii 26 de ani şi marchează cea mai bună creştere dintre ţările din regiune. 37 mld. euro era PIB-ul României în 1998 şi 320 mld. euro a fost puterea economică brută a României în 2023, cifră care a plasat România pe locul doi în regiune, după Polonia, arata o analiză a ZF.
Începând cu anii 2000, cu perspective de aderare la Uniunea Europeană şi la NATO, investiţiile străine au început să curgă în ţară şi datele arată că investitorii abia aşteptau să aducă banii în România. Atunci, ca şi acum, infrastructura de transport trăgea ţara în jos şi Ungaria, Polonia luau încă faţa României. Cu toate acestea, forţa de muncă accesibilă la nivel de cost şi din plin la momentul respectiv a atras banii investitorilor, care au mişcat, la rândul lor, începuturile antreprenoriale din România.
Nu toate investiţiile străine au fost un succes pentru economie şi comunitate şi drept exemplu serveşte combinatul siderurgic de la Galaţi, perla industriei României, care, sub conducerea investitorului indian Lakshmi Mittal, a ajuns la jumătatea capacităţii de producţie şi la mai puţin de un sfert din forţa de muncă angajată.
Dar per ansamblu, însă, capitalul străin a împins economia în sus, iar cifrele statistice confirmă. Mai mult, odată ce s-a aşezat la start, economia României a turat motoarele mai tare decât economiile din regiune şi a înregistrat cea mai mare creştere din regiune.