De ce statele europene preferă refugiaţii ucraineni. Cum îşi aduc aportul în ţările gazdă

Ucrainenii care sosesc în ţările din Uniunea Europeană în urma invadării ţării lor de către Rusia ar putea acoperi goluri semnificative de pe pieţele naţionale ale muncii, scrie Euractiv.

Totuşi, posibila întoarcere a acestora în masă în Ucraina sau competiţia dintre ţările UE ar putea da dureri de cap angajatorilor.

Aproximativ 4,8 milioane de ucraineni be­neficiază de pe urma mecanismului de protec­ţie temporară, care le conferă acces la pieţele muncii din ţările UE. În plus, 1,5 milioane de cetăţeni ucraineni au fost autorizaţi să rezide în UE înaintea războiului.

Influxul masiv de cetăţeni ucraineni a fost văzut drept o oportunitate majoră de că­tre statele care se con­frun­tă cu penurii de for­ţă de muncă, cum este cazul Poloniei, Slovaciei sau Chiei. Totuşi, aceas­tă şansă ar putea fi ratată foarte uşor.

„Influxul de refugiaţi din Ucraina de după 24 fe­bru­arie 2022 a fost clar o şansă de acoperire a lipsei de personal pen­tru companiile cu dificultăţi în a găsi angajaţi cu competenţe relevante“, arată Nadia Kurtieva, de la grupul de business Lewiatan.

O procedură simplificată introdusă anul trecut pentru a oferi refugiaţilor ucraineni acces mai facil la piaţa poloneză a muncii a fost folosită de peste 900.000 de ori, anunţa recent ministrul polonez al familiei şi politicii sociale Marlena Malag, potrivit Notes from Poland.

Majoritatea refugiaţilor au fost angajaţi în producţie, catering, servicii, IT şi comunicaţii. Aangajaţii ucraineni sunt pre­ţuiţi de companiile polo­neze. „Problema însă ar putea fi că Polonia trebuie să concureze pentru muncitori ucraineni cu alte ţări din UE, cum ar fi Germania“, a declarat pentru Euractiv Szymon Witkowski, expert în cadrul Uniunii Poloneze a Antreprenorilor şi Angajatorilor.

Slovacia are îngrijorări similare. Potrivit Katarinei Tesla, director PR la portalul de joburi Kariera.sk, ucrainenii au ajutat piaţa slovacă a muncii, ocupând locuri de muncă de care slovacii nu sunt interesaţi. Acest lucru a fost resimţit în mod excepţional în sectoarele HoReCa, firmele de acolo confruntându-se cu o lipsă de angajaţi după pandemie. Ucrainenii au găsit de asemenea joburi în logistică, con­strucţii sau sectorul manufacturier. Totuşi, an­ga­jaţii cu calificări superioare tind să nu rămână în Slovacia şi trec prin această ţară în căutarea unei cariere în ţările vestice din UE, unde pot obţine salarii mai mari şi niveluri de trai mai bune, explică Tesla.

Companiile slovace se confruntă deja cu plecarea angajaţilor ucraineni.

Potrivit regulilor privind migraţia aflate în vigoare, o astfel de situaţie nu ar fi trebuit să existe. Ucrainenii pot munci doar unde au aplicat pentru statutul de protecţie temporară şi nu ar trebui să se îndrepte către o altă ţară, însă în realitate lucrurile nu stau aşa.

Potrivit Zuzanei Rumiz de la ManpowerGroup Slovacia, ucrainenii se îndreaptă în principal către Germania, care duce la rândul său lipsă de angajaţi în sectorul manufacturier şi al construcţiilor.

Potrivit The Local, Germania a înregistrat un număr total de 1,1 milioane de ucraineni în 2022, depăşind cu mult numărul de refugiaţi care au sosit pe plan local în timpul crizei din 2015. Muncitorii străini au ocupat două treimi din locurile noi de muncă din Germania în 2022, iar muncitorii ucraineni au reprezentat o parte însemnată.

Germania nu este, categoric, singura ţară vest-europeană care ar putea atrage muncitori ucraineni angajaţi în prezent în ţările din estul continentului.

„Antreprenorii francezi sunt dispuşi să pri­mească cu braţele deschise pe oricine este dispus să muncească din greu, indiferent de ţara de origine. Refugiaţii ucraineni reprezintă un activ incredibil pentru companiile franceze, iar antreprenorii din întreaga ţară sunt gata să-i pregătească“, a declarat Francois Asselin, care conduce cel mai mare sindicat al IMM-urilor din Franţa, în cadrul unui interviu acordat recent Euractiv.

Pe lângă teama că statele membre UE din vest ar putea atrage forţă de mună ucraineană din Polonia, Cehia sau Slovacia, angajatorii sunt îngrijoraţi şi de reîntoarcerea ucrainenilor acasă.

„Dacă s-ar produce un exod mai masiv de muncitori din Ucraina către ţara natală, acest lucru nu ar fi cu siguranţă benefic pentru piaţa cehă a muncii, în condiţiile în care unii dintre aceştia s-au adaptat deja foarte bine şi au găsit joburi permanente“, arată Dagmar Kuzvartova, de la departamentul angajatorilor al Confederaţiei Industriei din Cehia.

„Economia cehă ar fi susţinută de şederea pe termen lung a ucrainenilor; ar trebui să le oferim cursuri de cehă şi oportunitatea de a se alătura pieţei muncii după calificările pe care le au pentru ca aceştia să fie mulţumiţi de ţara noastră“, adaugă aceasta.

Guvernul ceh a decis la finalul lunii ianuarie 2023 să prelungească vizele de protecţie temporară pentru refugiaţii din Ucraina cu încă un an, până la finalul lunii martie, 2024, notează Czech Radio.

„În cursul reconstrucţiei Ucrainei, trebuie luat în considerare riscul ca Ucraina să reducă sau să stopeze migraţia economică pentru a dispune de muncitori pentru propriile obiective“, a declarat Tomas Zeleny, de la Departamentul de facilitare a comerţului din cadrul Camerei de Comerţ a Cehiei, pentru Euractiv.

Nu toate ţările sunt preocupate însă de posibila pierdere a forţei de muncă ucrainene. La nivel general, refugiaţii din Ucraina nu reprezintă un răspuns pentru penuria de forţă de muncă din Finlanda, potrivit ministerului economiei din această ţară, minister care a admis însă că refugiaţii ucraineni au fost de mare ajutor multor companii.

Potrivit datelor UNHCR, în Europa sunt peste 8 milioane de refugiaţi din Ucraina. Aproximativ un milion dintre aceştia trăiesc acum în Polonia. Oficiali polonezi estimează că 60-70% dintre aceştia muncesc. Iar potrivit estimărilor Institutului Economic Polonez, ucrainenii au înregistrat 20.000 de companii în Polonia în 2022, notează Balkan Insight.

Contribuţiile sub formă de taxe ale refugiaţilor ucraineni sunt aşteptate să depăşească cu 1,1 miliarde de zloţi (230 milioane de euro) cheltuielile statului polonez pentru ajutorarea acestor oameni.

O analiză Oxford Economics estimează că, în cazul Poloniei, dacă 1 milion de refugiaţi rămân în ţară, PIB-ul acesteia va creşte cu 2% în plus până în 2030. Potrivit unui raport Deloitte, refugiaţii ucraineni ar putea adăuga între 0,2% şi 3,5% creşterii PIB-ului polonez în fiecare an în primii cinci ani.

Oxford Economics mai estimează că migranţii ucraineni ar putea contribui cu 0,8-1,2% anual la ratele de creştere ale economiilor din Europa centrală şi de est, stimulând pe termen lung economiile tuturor ţărilor gazdă.