Decalajul tot mai mare între bogaţi şi săraci expune SUA la noi crize financiare

Această tendinţă de creştere a inechităţii, lăsată liberă în ultimele decenii, ar putea condamna Wall Street, timp de o generaţie, la profituri mediocre şi ar putea provoca chiar instabilitate socială, potrivit analiştilor şi directorilor din sectorul financiar.

"Diferenţele de venituri din această ţară devin din ce în ce mai grave", a declarat James Chanos, preşedinte fondator al companiei Kynikos Associates din New York.

El a arătat că tendinţa nu este o reţetă de creştere economică stabilă, atunci când bogaţii devin mai bogaţi iar toţi ceilalţi sunt lăsaţi în urmă.

Din 1980, circa 5% din venitul naţional anual a trecut de la clasa de mijloc la familiile cele mai bogate.

Astfel, cele mai bogate 5.934 de familii au beneficiat de fonduri suplimentare de 650 miliarde de dolari, peste un milion de dolari fiecare, pe lângă ceea ce ar avea dacă "plăcinta economică" ar fi împărţită ca în 1980, potrivit datelor biroului de recensământ.

Disputele referitoare la echitatea economică trec în centrul atenţiei, din cauza economiei aproape de stagnare şi a unui şomaj de 9,1%, în timp ce profiturile corporaţiilor se menţin la niveluri ridicate.

Preşedintele Barack Obama a cerut ca americanii bogaţi şi marile corporaţii să plătească impozite mai mari, pentru a avea o contribuţie echitabilă la economie, dar preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner, l-a acuzat că declanşează "un război al claselor".

Dezbaterile pe această temă au loc în condiţiile în care demonstraţiile de la New York ale unui grup amorf numit "Ocupaţi Wall Street" au intrat în cea de-a 27-a zi.

Demonstraţiile începute în Zuccotti Park din Manhattan, la câteva străzi de Wall Street, s-au multiplicat în mai multe oraşe americane.

"Suntem cei 99% care nu vom mai tolera lăcomia şi corupţia celor 1%", se arată pe site-ul occupywallstreet.org.

Afirmaţia se referă la faptul că un număr foarte mic de americani deţin o cotă disproporţionat de mare din economie.

În perioada 1993-2008, cele mai bogate 1% dintre familiile americane au obţinut 52% din veniturile totale ale populaţiei, potrivit unei analize a datelor serviciului fiscal american (Internal Revenue Service-IRS) efectuată de Emmanuel Saez, economist la University of California.

În urma crizei financiare din 2007-2009, după doi ani de declin, profiturile corporatiste totale au atins un nou vârf de 1.500 miliarde de dolari, cu 6,5% peste un maxim înregistrat în septembrie 2005.

Oamenii de rând nu au reuşit însă să depăşească impactul crizei. Veniturile medii ale unei familii americane obişnuite au fost la sfârşitul lui 2010 de 49.445 de dolari, sub nivelul din 1997.

În ultimă instanţă, inechităţile pot pune în pericol stabilitatea socială, bogaţii şi săracii având resentimente în oglindă.

Preşedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, a declarat anul trecut la postul de televiziune CBS că agravarea decalajelor duce la o societate lipsită de coeziune.

În Statele Unite şi Europa, politicile de austeritate ar putea amplifica tendinţa.

Deja în capitalele europene, între care Londra, Madrid şi Atena, au avut loc proteste de stradă ca reacţie la reducerea cheltuielilor guvernamentale şi a subvenţiilor.