Deficitul comercial al României a crescut cu 742 milioane de euro în primele cinci luni ale anului, până la 7,3 miliarde de euro

România a înregistrat în primele cinci luni ale anului un deficit comercial de 7,34 miliarde euro, cu 742,3 milioane euro mai mare decât în perioada similară din 2019, după ce exporturile au scăzut cu 19%, iar importurile au scăzut cu 13,5% arată datele publicate vineri de INS.

În total, exporturile s-au ridicat la 23,7 mld. euro, iar importurile la 31,09 mld. euro.

În luna mai, a doua lună de blocaj economic datorat pandemiei de COVID-19, deficitul balanţei comerciale a fost de 1,25 miliarde euro, după ce exporturile s-au redus cu 40,1% faţă de perioada similară a anului trecut, la 3,75 mliliarde euro, iar importurile au scăzut cu 35,4%, până la 5 miliarde euro.

“În perioada ianuarie-mai 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport cu 46,3% la export şi 35,2% la import şi alte produse manufacturate, cu 30,9% la export şi respectiv 29,9% la import”, menţionează raportul INS.

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele cinci luni ale anului a fost de 17,15 mld. euro la expedieri şi de 22,6 mld. euro la introduceri, reprezentând 72,2% din total exporturi şi 72,9% din total importuri, în timp ce valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 6,5 mld. euro la exporturi şi de 8,4 mld. euro la importuri, reprezentând 27,8% din total exporturi şi 27,1% din total importuri.

(Sursa: INS)

Analiza din perspectiva grupelor de produse evidenţiază deficitele comerciale înregistrate pe segmentele alimente şi animale vii (1 miliard euro), combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate (1 miliard euro), mărfuri manufacturate (1,9 miliarde euro) şi produse chimice (3,6 miliarde euro) în perioada ianuarie-mai 2020.  

Pe termen scurt şi mediu analiştii Băncii Transilvania estimează o ameliorare a contribuţiei exportului net la dinamica anuală a PIB , scenariu susţinut de majorarea ratei de economisire, perspectivele de depreciere pentru cursul real efectiv al leului şi ameliorarea ofertei interne de bunuri în ciclul post-pandemie.  

"În scenariul central diferenţialul dintre dinamica anuală a importurilor şi ritmul anual al exporturilor s-ar putea ajusta spre un nivel mediu de 0,5 puncte procentuale în perioada 2020-2022", transmite Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.