Dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia ar putea creşte

Rusia asigură un sfert din gazele necesare statelor UE, şi o mare parte din petrol, fiind probabil ca importurile europene să crească, în urma reducerii producţiei din Marea Nordului.

În ultimii ani, autorităţile de la Moscova au oprit în mai multe rânduri livrările de petrol şi gaze către statele vecine, determinând UE să promoveze proiecte în domeniul energiei care să nu implice Rusia.

"Conflictul din Georgia pare să reafirme strategia Comisiei Europene de consolidare a securităţii energetice a Europei, inclusiv prin intermediul diversificării", a declarat Martin Selmayr, purtător de cuvânt al CE.

UE susţine construcţia conductei Nabucco, pentru transportul de gaze azere şi din Asia Centrală către Europa, prin intermediul Turciei, precum şi un alt gazoduct trans-caspic, destinat exporturilor din state precum Turkmenistan care să nu tranziteze Rusia.

Viitorul acestor proiecte pare însă tot mai incert, după ce acţiunile Rusiei au evidenţiat vulnerabilitatea conductei petroliere Baku-Tbilisi-Ceyhan, cu o capacitate de 850.000 de barili pe zi, precum şi a gazoductului Baku-Tbilisi-Erzerum, care tranzitează Georgia.

"Concretizarea proiectelor era improbabilă, iar ceea ce s-a întâmplat în Georgia a redus şansele de realizare", a declarat Tanya Costello, analist la Eurasia Group, companie de consultanţă în domeniul riscurilor politice.

Costello a arătat că firmele petroliere vor fi reticente să investească în conducte care tranzitează Georgia. În plus, Turkmenistanul şi Kazahstanul s-ar putea teme să participe la rute de export care ocolesc Rusia.

Unul dintre motivele pentru care Nabucco şi conducta trans-caspică au întâmpinat probleme este că guvernele europene au fost mai puţin dispuse să le sprijine financiar sau diplomatic, comparativ cu maniera în care Moscova a promovat proiectele proprii.

'Dacă ar fi ţinut seama numai de factorii comerciali, sovieticii nu ar fi construit niciodată infrastructura de conducte din Siberia până în Europa de Est, iar acum Europa depinde de această reţea", Andrew Neff, analist la compania Global Insight.

Pe lângă furnizarea de fonduri, UE poate susţine proiectele prin asumarea unui rol mai activ în asigurarea livrărilor de energie din state precum Turkmenistan.

Rusia poartă discuţii politice pentru cumpărarea gazelor disponibile din regiunea caspică, iar UE ar trebui să facă acelaşi lucru, a mai spus Dimitrov.

O altă problemă, legată de diversificarea furnizorilor, este că ţări precum Germania şi Italia tind să sprijine proiecte care să le asigure propriile livrări de energie, în loc să colaboreze cu alte state membre, în beneficiul Uniunii, potrivit unor analişti şi politicieni europeni.

Autorităţile de la Berlin susţin proiectul de gaze Nordstream, condus de grupul Gazprom şi la care companiile germane E.ON şi BASF deţin participaţii minoritare.

Conducta Nordstream va transporta gaze din Rusia către Germania, tranzitând regiulea baltică.

Polonia şi Lituania au criticat proiectul, care le face vulnerabile faţă de o eventuală oprire a livrărilor de energie de către Rusia.

Statul rus a redus în trecut, pentru scurt timp, exporturile de petrol şi gaze către Germania şi Italia, în urma unor dispute cu Ucraina şi Belarus referitoare la preţuri .

În schimb, o conductă petrolieră către Lituania, închisă în iulie 2006, după ce autorităţile de la Vilnius au optat în favoarea unui cumpărător polonez pentru cea mai mare rafinările din ţară, nu a mai fost redeschisă.

Germania consideră că cea mai bună soluţie pentru îmbunătăţirea securităţii energetice nu este evitarea Rusiei ci reducerea dependenţei faţă de statele de tranzit, a arătat Costello.

Compania italiană Eni, la care guvernul de la Roma deţine o participaţie de 20%, este partener minoritar la un alt proiect condus de Gazprom, Southstream, care concurează Nabucco.

Eni s-a oferit totodată să ajute Gazprom la construirea unui gazoduct din Libia către Europa. Gazprom a propus Libiei, în luna iulie, să cumpere toată producţia viitoare de petrol şi gaze a acestui stat, spre nemulţumirea autorităţilor de la Bruxelles.

Katinka Barysch, analist la institutul de cercetări Centre for European Reform, a avertizat că incapacitatea statelor europene de a acţiona concertat avantajează Moscova.