Depozite de gaze naturale pentru la iarnă. România vs vecinii din Europa de Est

Ungaria, în schimb, cu depozitele umplute la doar 68,6% din capacitate, poate acoperi un consum echivalent cu 46 TWh.

Polonia, ale cărei capacităţi de stocare a gazelor naturale sunt aproximativ egale cu ale României, a ajuns la 98,8% grad de umplere şi poate să asigure un consum echivalent cu 36 TWh.

Slovacia are o umplere de 83,7% şi poate acoperi un consum de 30 TWh.

Pe ansamblu, statele membre ale Uniunii aveau la 15 septembrie un grad de umplere a depozitelor de gaze naturale de 85%, putând face faţă unui consum de până la 946 TWh.

Pentru comparaţie, România a consumat energie totalizând 55,7 TWh în 2021 (potrivit Institutului Naţional de Statistică).

Bref: Raportarea la procentul de umplere - indicatorul preferat al comunicatelor sforăitoare ale guvernanţilor şi ale companiilor de stat din industria de gaze - este înşelătoare.

Pe de o parte, de anul acesta, cu clauza de solidaritate adusă de războiul declanşat de Rusia, statele membre UE trebuie să pună capacităţi de stocare la dispoziţia altora (care nu au depozite). România stochează, însă, ceva şi pentru Republica Moldova.

Pe de altă parte, limitările tehnologice cronice împiedică extracţia din depozite în ritmul în care am avea nevoie. Pe vârfuri de consum (spre exemplu, zile de iarnă grea, cu temperaturi de -10, mai multe zile la rând), nu putem extrage atât cât să generăm energie pentru încălzire.