„Sunt ţări din America Latină care au intrat în default cu o datorie publică de 20%. Există în literatura de specialitate lucrări care spun că o fi 60% plafon european privind ponderea datoriei publice în PIB, dar în cazul multor ţări, şi România se situează în această categorie, la o datorie de 40% din PIB, pieţele devin mult mai nervoase”, a spus Isărescu, la Forumul Bancar Român, organizat de FinMedia la BNR.
El a subliniat că, în aceste condiţii, banca centrală nu ţine o rezervă excesivă din punct de vedere al credibilităţii.
De aceeaşi părere a fost şi preşedintele ING Bank România, Mişu Negriţoiu, care consideră că problema principală este reprezentată de datoria publică, deşi aceasta are o pondere destul de mică în datoria externă.
„Mă surprinde că după 15 ani noi tot mai dezbatem basic economics. Cred că dezbaterea pe datoria externă este mai mult emoţională decât fundamentală. Eu cred că trebuie să ne punem problema datoria publice. Până la urmă, nervozitatea pieţelor de capital este dată de dimensiunea datoriei publice”, a spus Negriţoiu.
Rezervele valutare ale BNR totalizau 32,309 miliarde euro la finele lunii octombrie.
La 31 august, datoria publică a României însuma 179,324 miliarde lei, respectiv 35% din PIB, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.
Potrivit datelor BNR, datoria externă totală a României, incluzând datoriile pe termen mediu şi lung (datoria publică directă, datoria public garantată, negarantată public, depozite pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor, împrumuturi de la FMI) şi datoriile pe termen scurt, se situa la finele lunii septembrie la 89,318 miliarde euro.