Video Detaliile planului de salvare în valoare de 2 trilioane de dolari, anunţat de SUA şi impactul acestuia asupra pieţelor bursiere

Pieţele bursiere internaţionale au evoluţii mixte, miercuri, Asia continuând mişcarea de revenire, în timp ce pieţele din Vest au fluctuat puternic chiar şi după ce Washingtonul a căzut de acord asupra unui pachet istoric de stimulare a economiei americane, de 2.000 de miliarde de dolari.

Creşterile concertate din Europa s-au ameliorat la mijlocul şedinţei bursiere, indicele pan-european Stoxx 600 reducând din avansul de peste 2,4% afişat la ora 12:00 pentru a creşte cu doar 0,3% la ora locală 13:00.

Indicii burselor de la Paris şi Frankfurt au fluctuat de asemenea puternic prăbuşindu-se în teritoriul negativ după ce creşteau cu circa 2,1%, respectiv 1,2%, la două ore de la deschidere.

La Bucureşti, referinţa BET era pe revenire cu 1,6% la ora 12:00 după un salt de 6,4% cu o zi înainte, iar la 13:00 avansul s-a redus la 0,7%. Ministrul de Finanţe Florin Cîţu a anunţat miercuri amânarea plăţii ratelor pentru persoane fizice şi juridice pe o perioadă de nouă luni, un proiect de OUG urmând să fie adoptat în şedinţa de Guvern de joi.

Senatul american urmează să voteze miercuri legea ce prevede injecţii de bani în echivalent a 10% din PIB-ul Statelor Unite, cu Camera Reprezentanţilor aşteptată să urmeze imediat după. Proiectul include un fond de creditare în valoare 500 de miliarde de dolari pentru sprijinirea industriilor afectate puternic şi o sumă comparabilă destinată unor plăţi directe de câte 3.000 de dolari pentru milioane de familii. Alte prevederi includ credite de 350 de miliarde de dolari pentru firmele mici şi mijlocii, 250 de miliarde de dolari pentru extinderea ajutorului de şomaj şi 100 de miliarde pentru spitale şi sistemele medicale. Alte 150 de miliarde de dolari vor fi alocate la nivelul statelor şi guvernelor locale pentru lupta cu epidemia de coronavirus.

Wall Street a înregistrat marţi cea mai bună evoluţie din ultimii zece ani, cu indicele Dow Jones Industrial Average marcând chiar cel mai mare avans procentual din 1933 încoace, de 11,37%. Saltul a venit în condiţiile în care factorii de decizie de la Washington au indicat de mai multe ori în ultimele zile că se apropie de o înţelegere pe pachetul de salvare.

"Este un nivel investiţional de vreme de război", a declarat Mitch McConnell, şeful senatului controlat de republicani, anunţând acordul cu democraţii, care au blocat în ultimele două zile legea acuzând o lipsă de supraveghere în cee ace priveşte distribuţia banilor. Liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer, a numit pachetul un "Plan Marshall" pentru spitale şi nevoile sanitare ale ţării.

La sentimentul pozitiv de marţi din pieţe au contribuit, cu efect întârziat, şi intervenţiile Federal Reserve (Fed), care a promis să cumpere o cantitate nelimitată de obligaţiuni suverane, corporative şi active ipotecare, încercând astfel să prevină o criză financiară de magnitudinea celei din 2008-2009. Fed-ul va contribui de asemenea la pachetul din Congres cu credite totale în valoare de 4.000 de miliarde de dolari. Impactul coronavirusului asupra economiei americane este estimat de ramura din St. Louis a Federal Reserve la circa 2.500 de miliarde de dolari.

La New York, în pre-market, contractele futures pe indicii bursieri americani Dow Jones Industrial Average şi S&P 500 se tranzacţionau la ora 12:00, ora locală, în creştere cu circa 2%, dar fluctuaţiile puternice indicau încă o şedinţă volatilă la Wall Street în condiţiile în care la ora locală 13:0 contractele futures pe principalii indici americani au revenit în teritoriul negativ.

Tendinţa pozitivă de marţi din pieţe s-a extins miercuri în Asia, majoritatea indicilor din regiune încheind ziua în creştere. Bursa de la Shanghai a marcat un avans de 2,17%, în timp ce bursa din Tokyo a înregistrat cea mai mare apreciere din regiune, indicele principal Nikkei 225 câştigând 8,04%. Referinţa din Australia a urcat cu 5,32%.

Volatilitatea extremă a dominat ultimele săptămâni de pe pieţele de capital internaţionale în condiţiile în care iminenţa unei noi recesiuni globale în prima jumătate a anului a devenit realitate. Scăderile din ultimele săptămâni au fost cele mai mari de la criza financiară din 2008 încoace, impulsionate de răspândirea coronavirusului, prăbuşirea cotaţiilor internaţionale la ţiţei, interdicţiile de călătorie şi măsurile de distanţare social aplicate de majoritatea ţărilor din lume.