Digital banking câştigă tot mai mult teren în România. Cei mai mari susţinători ai băncilor digitale sunt rezidenţii din vestul ţării

Potrivit unui studiu realizat în iulie 2023 de compania Dynata, pentru Revolut, pe un eşantion de 1.000 de adulţi români, reprezentativ după gen, vârstă şi distribuţie geografică, digital banking-ul se bucură de tot mai multă încredere printre români, indiferent că e vorba de GenZ, Mileniali, GenX sau Baby boomers.

Astfel, 39% dintre respondenţi au declarat că preferă să folosească băncile digitale, în primul rând pentru flexibilitate (26%) şi pentru controlul sporit asupra propriilor fonduri (13%). Doar 4% dintre respondenţi au indicat că preferă băncile cu prezenţă fizică deoarece au mai multă încredere în acestea decât în băncile digitale. De asemenea, 9% dintre respondenţi au spus că preferă băncile cu prezenţă fizică deoarece pot cere sfatul unui consultant.

Diferenţe există şi la nivelul comunităţilor regionale. Cei mai mari susţinători ai băncilor digitale sunt rezidenţii din vestul ţării (49%), în timp ce în sudul ţării (Muntenia), modelul mixt de bancă cu prezenţă fizică, dublată de o aplicaţie de digital banking, este mai popular (44%).

Locuitorii din nord-vestul ţării sunt fani ai modelului clasic de banking la ghişeu (15%), în timp ce, la polul opus, bucureştenii şi locuitorii din Ilfov sunt cei mai mari opozanţi ai acestui model (5%).

Cei mai mulţi români (42%) au două conturi bancare, dar campioni în această secţiune sunt milenialii (53%). GenX se remarcă prin numărul mai mare de conturi bancare - 28% declară că au între 3-5 conturi bancare. Doar 3% dintre respondenţi spun că nu au niciun cont bancar, iar procentul este identic atât în rândul femeilor, cât şi printre bărbaţi. Cei mai mulţi consumatori care nu au niciun cont bancar se regăsesc printre reprezentanţii GenZ (8%), un procent superior mediei naţionale, în timp ce la segmentul de vârstă 35-44 de ani a fost identificat cel mai mic procent de răspunsuri „niciun cont bancar” (0,9%).

Unul din doi români din Generaţia Z preferă banca din smartphone celei cu prezenţă fizică. 35% dintre aceştia consideră că este preferabilă banca digitală deoarece oferă mai multă flexibilitate, iar 13% pentru controlul sporit asupra banilor. Preferinţa faţă de digital banking este mult mai evidentă în rândul generaţiilor Z, Mileniali şi parţial GenX, cu procente care variază între 45% şi 50%. Respondenţii cu vârste peste 45 de ani sunt în favoarea unei soluţii mixte - serviciile bancare clasice combinate cu o aplicaţie de digital banking (cea mai mare valoare, 49%, se remarcă la categoria de vârstă 55-64 de ani).

„Revolut întotdeauna a vrut să audă părerea consumatorilor în legătură cu tendinţele din domeniul financiar-bancar. Dacă ne uităm la preferinţele publicului sub 45 de ani, vom vedea că băncile din telefonul mobil devansează ca preferinţă modelul clasic al serviciilor financiar-bancare şi tind să devină principalul furnizor de astfel de servicii pentru aceşti clienţi. Flexibilitatea, controlul crescut asupra fondurilor, la îndemâna oricui, instrumentele de analiză şi bugetare sau de monitorizare a cheltuielilor sunt ceea ce caută consumatorii activi ai zilelor noastre. Şi vor să poată face asta de oriunde, oricând”, a explicat Gabriela Simion, General Manager Revolut Bank Sucursala România şi Italia. „Atunci când o bancă digitală oferă o experienţă excelentă clientului, nu este nevoie de o interacţiune fizică, faţă în faţă, sau de o deplasare într-un oficiu real al unei bănci. De aceea, şi după ce sucursala Revolut Bank din România va deveni operaţională, vom continua să le oferim clienţilor aceeaşi experienţă - 100% digitală. În schimb, clienţii vor putea să îşi vireze fără dificultate salariile direct în contul Revolut în lei, vor putea beneficia de şi mai multe produse clasice bancare (depozite de economii, credite ), vor putea face plăţi către diverse instituţii ale statului, vor putea schimba bani în peste 30 de valute, fără să fie nevoie să se deplaseze la un oficiu bancar, să îşi modifice programul zilnic, să completeze diverse formulare. Ca şi până acum, îşi vor rezolva toate problemele legate de bani direct în aplicaţie, doar cu telefonul mobil”, a adăugat ea.

Aproape opt români din zece (78%) cred că ţinerea unei evidenţe a cheltuielilor îi poate ajuta să îşi gestioneze mai bine bugetele personale. 41% fac deja asta acest lucru şi apelează la aplicaţii şi la instrumente de digital banking pentru a-şi urmări cheltuielile. Totuşi, 15% dintre respondenţi susţin că nu îşi monitorizează cheltuielile, fie pentru că nu cred că astfel şi-ar îmbunătăţi situaţia financiară (10%), fie pentru că îşi propun să reducă achiziţiile (5%), fără a le mai urmări.

Generaţia Z şi Milenialii recurg la tehnologie pentru a face mai uşoară monitorizarea bugetelor personale. Cea mai mare rată de utilizare (50%) se observă în rândul categoriei de vârstă 25-34 de ani. Pe măsură ce înaintează în vârstă, românii preferă să calculeze manual bugetul personal, pe hârtie (18% pentru GenX şi 20% pentru generaţia Baby Boom). Deoarece au unele dintre cele mai mici venituri din ţară, consumatorii de peste 65 de ani, care sunt pensionari, arată şi cel mai ridicat nivel de scepticism (21%) faţă de ideea îmbunătăţirii situaţiei financiare personale prin utilizarea unor instrumente de analiză a cheltuielilor.

Diferenţe există şi între comunităţile din diferitele regiuni ale ţării. Rezidenţii din centru şi Oltenia preferă tehnologia pentru a-şi urmări bugetele personale (43% dintre respondenţii din fiecare regiune), iar 23% dintre rezidenţii din nord-vestul ţării preferă varianta clasică, pe hârtie. Tot în Oltenia se înregistrează şi cel mai mare procent de respondenţi care sunt deschişi să apeleze la instrumente de analiză în detaliu a cheltuielilor, în această perioadă de dificultăţi economice (27%). În schimb, pentru locuitorii din vestul ţării, monitorizarea cheltuielilor nu reprezintă nici o modalitate de a le reduce, nici de a-şi îmbunătăţi situaţia financiară (21%).