Distribuitorii străini profită de îngheţarea preţurilor şi importă medicamente din România

"România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, iar medicamentele sunt mărfuri care circulă fără restricţii, fiind vorba de volume mici şi valori mari. Importul paralel este profitabil pentru companiile care îl practică, fără ca statul român să aibă vreun câştig. În acelaşi timp, periclitează stocurile de medicamente şi pune în pericol accesul bolnavilor la produse farmaceutice. (...) Pentru anumite medicamente s-ar putea ajunge la o reducere drastică din lipsa stocurilor", a declarat directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu.

El a adăugat că în acest moment nu se poate cuantifica valoarea importurilor parelele şi nu există posibilitatea introducerii unor acţiuni prin care să se interzică importul paralel, dar este posibil ca fenomenul să ia amploare în următoarele şase luni.

"În prezent există acte normative în pregătire de guvern care vor accentua extrem de tare fenomenul", a afirmat Zaharescu.

Directorul ARPIM a adăugat că, dacă fenomenul se va amplifica, România ar putea ajunge în situaţia Greciei, unde importul paralel reprezenta, în urmă cu câţiva ani, o treime din piaţa de medicamente.

În România, activitatea de "distribuţie paralel" este reglementată printr-un ordinul al ministrului Sănătăţii, care transpune normele europene, privind interzicerea restrictiţiilor cantitative la import între ţările membre, pentru medicamentele brevetate, autorizate pentru comercializare.

"Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) nu trebuie să fie notificată de distribuitori, ci de către autoritatea competentă din statul membru în care are loc importul. Agenţia a fost implicată în această activitate de «import paralel» numai după aderarea la UE şi numai din postura de autoritate competentă dintr-un stat membru din care se efectuează «export» de medicamente", a declarat ofiţerul de presă al ANM, Daniela Enache.

În 2008, autorităţile din statele membre UE au transmis notificări către ANM pentru 83 de medicamente pentru a fi exportate, număr aproape dublu faţă de 2007, când au fost solicitări pentru 43 de produse.

Cele mai multe solicitări au provenit de la autorităţile competente din Marea Britanie, Germania şi, mai rar, din Finlanda sau Suedia.

"În principiu, fac obiectul distribuţiei paralele medicamentele care au preţ mai mic într-un stat membru al UE şi sunt importate în alte state membre în care acelaşi medicament este comercializat la un preţ mai ridicat", a precizat Enache.

În general, distribuitorii străini cumpără din România medicamente produse de companii farmaceutice importante la nivel mondial. Astfel, potrivit datelor ANM, printre producători de medicamente vizaţi de distribuitorii străini se numără GlaxoSmithKline, Pfizer, Astellas, Roche, Abbott, MSD, AstraZeneca, Schering, Merck, Servier, Bayer şi Bracco.

Directorul general al reprezentanţei din România a producătorului elveţian Roche, Dan Zamonea, a explicat că deprecierea monedei naţionale şi îngheţarea preţurilor la medicamente au făcut piaţa locală mult mai atractivă pentru importul paralel.

"În acest moment, în cazul nostru, diferenţa între preţul real şi cel oficial este de 22%. (...) În condiţiile în care marja de profit a distribuitorilor este de 1-2%, este normal să fii interesat. Ce distribuitor nu ar investi, să zicem, 5% pentru reetichetare şi să rămână cu peste 15% profit după vânzarea produselor în altă ţară?", a adăugat reprezentantul Roche.

Grupul elveţian Roche este prezent în România de peste zece ani şi activează în arii terapeutice precum oncologia, tratamentul anemiei, obezităţii şi transplant, având un portofoliu cu peste 35 de produse. Anul trecut, Roche România a avut vânzări de aproximativ 116 milioane euro.

Zamonea a mai spus că produsele sunt distribuite în funcţie de cererile locale, iar o suplimentare necesită mai multe luni pentru a primi aprobare din partea producătorului.

"Legislaţia ne obligă să le vindem produse şi există nişte predecedente în Uniunea Europenă. Un producătorul a refuzat să livreze cantitatea, s-a ajuns la Consiliul Concurenţei şi importatorul a avut câştig de cauză, însă au existat nişte rezerve care ar lăsa o portiţă de scăpare, în sensul că ar trebuie notificat şi producătorul local pentru a suplimenta producţia", a mai spus Zamonea.

Potrivit datelor firmei de cercetare IMS Health România, în intervalul octombrie 2007-septembrie 2008, vânzările totale de medicamente au crescut cu 16,9%, la două miliarde euro, comparativ cu perioada anterioară de referinţă, când piaţa de profil a totalizat circa 1,7 miliarde euro.

Prognozele IMS arată că în 2008 creşterea pieţei va fi de 10-11%, ritm inferior anilor precedenţi, când avansul a fost de 30-40%.

(Material de Gabriela Niculescu; gabriela.niculescu@mediafax.ro)