Doi analişti anunţă că bugetul pentru 2020 este optimist: „Riscăm să depăşim pragul de 5% deficit în anii următori”

Anul 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, echivalentul unor cheltuieli suplimentare veniturilor în valoare de peste 48 de miliarde de lei, nivel peste estimarea de 4,4% de la rectificarea bugetară din noiembrie.

În acest context, analistul Aurelian Dochia a precizat pentru MEDIAFAX că anul 2020 ar putea fi şi mai nefavorabil decât 2019 şi că estimări de peste 4,5% din PIB pentru deficitul bugetar au apărut încă din luna decembrie.

"Am auzit astfel de estimări încă din luna decembrie şi sunt rezultatul unor decizii care au fost luate în 2019, chiar şi în anii anteriori, pentru că am ştiut de la începutul anului 2019 că bugetul este construit pe nişte premise foarte optimiste, în toate direcţiile. Şi în ceea ce priveşte veniturile, mai ales ideea de creştere economică de 5% cu care pornise la drum bugetul, precum şi impactul asupra cheltuielilor a unor măsuri de creştere a salariilor şi alte măsuri din 2019 ce nu puteau să ducă decât la un asemenea rezultat. Nu este o surpriză şi nu ar trebui să fie o surpriză. Evident că ce ne interesează este ce se va întâmpla în continuare pentru că, după părerea mea, nici 2020 nu este foarte favorabil, ba chiar s-ar putea să fie mai nefavorabil decât 2019. Şi acest deficit bugetar foarte mare cu care pornim la drum este clar o vulnerabilitate pentru economia asta care nu va avea o atmosferă uşoară în 2020", a spus analistul.

Aurelian Dochia consideră că bugetul pentru 2020 este şi el destul de optimist din moment ce porneşte de la o creştere economică de 4%, peste majoritatea prognozelor organismelor internaţionale, estimări ce ar trebui să atragă prudenţa guvernanţilor.

"Bugetul pe 2020 este şi el destul de optimist. Porneşte de exemplu de la o creştere economică de 4% în timp ce majoritatea prognozelor organismelor europene şi internaţionale au cifre mult mai mici. Există chiar şi bănci care au publicat prognoze sub 3% creştere în 2020, deci trebuie să fim destul de prudenţi şi conştienţi de faptul că probabil în 2020 va trebui să fie luate nişte decizii de ajustare, complicate fără îndoială de faptul că este un an cu două runde de alegeri. Actualul guvern cred că are o marjă limitată de manevră în privinţa măsurilor fiscal-bugetare pe care le poate lua", a precizat Dochia.

Aurelian Dochia a mai punctat că cel mai important lucru pentru guvern este să vină în faţa Comisiei Europene cu o serie de planuri credibile pentru a ţine sub control şi a reduce deficitul bugetar în anii următori. Comisia Europeană ar putea declanşa procedura de deficit excesiv împotriva României la jumătatea anului, arată un raport de analiză al ING. Procedura ar putea majora costurile de finanţare ale statului.

La rândul său, analistul Dragoş Cabat este de părere că deficitul bugetar de 4,6% din PIB are la bază încasări bugetare deosebit de mici şi creşteri de salarii şi pensii mult decalate faţă de putinţa economiei.

"De aici pornim, de la faptul că, într-adevăr, încasările bugetare au fost deosebit de mici, iar creşterile de salarii şi pensii au fost mult decalate în ultimii ani faţă de ceea ce poate economia românească. De aici am şi ajuns la acest deficit. Sigur că da, ministrul Florin Cîţu a eliminat aceste amânări de cheltuieli cu care ne obişnuiseră deja guvernarea PSD, care sigur că da, nu era o abordare corectă. De altfel, pe metodologia UE, metolodogia ESA, doar o parte din această amânare mai putea fi dusă. De acolo pornim", a spus Cabat.

Analistul a mai precizat că toţi factorii de decizie din România ştiu că majorarea de pensii nu se poate face. Acesta consideră că majorarea de 40% de la 1 septembrie ar trebui amânată sub o formă sau alta.

Bugetul pentru 2020 conţine cele peste 20 de miliarde de lei necesare pentru majorarea pensiilor la 1 septembrie, iar deficitul prevăzut de bugetul pe 2020 este de 3,6% din PIB.

"Sigur, UE poate să accepte un deficit de peste 3% un an sau doi, însă nu va accepta la infinit. Trebuie să ai un plan de reducere, iar presiunea este foarte mare ca în anul acesta să fim tot undeva la 4%. Şi dacă se fac majorările de pensii la sfârşitul anului acesta, pentru 2021 şi 2022 presiunea va fi şi mai mare de a depăşi chiar 5% deficit bugetar. Trebuie să se întâmple ceva. Cum economia românească nu mai poate creşte atât de puternic, pentru că pur şi simplu asta este condiţia la nivel mondial, şi veniturile fiscale nu au cum să explodeze de la un an la altul - informatizarea ANAF-ului nu se poate face de pe un an pe altul, va dura câţiva ani -, şansele de a creşte veniturile fiscale sunt foarte mici, atunci riscul ca deficitul bugetar să fie mult peste 3%, ba chiar aproape de 5% poate, în anii următori, este deosebit de ridicat", a spus Dragoş Cabat.

Referitor la riscurile reprezentate de procedura de deficit excesiv, Cabat a spus că important este cum ne vor vedea investitorii într-un asemenea context, iar un semnal foarte negativ ar fi revizuirea ratingului suveran de către agenţiile internaţionale.

"Important este cum ne vor vedea investitorii. Sigur că vor începe să fie semnale negative dacă cumva agenţiile de rating ne dau în jos. Dacă începem să ne împrumutăm mult mai scump este o problemă, iar a doua problemă este adoptarea euro, pentru că bănuiesc că încă ne mai dorim să intrăm în zona euro", a conchis analistul Dragoş Cabat.

Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, anticipând o creştere a indicatorului la peste 6% din PIB în 2021 şi peste 7% în 2022, conform unei opinii asupra legii bugetului de stat şi legii bugetului de asigurări sociale. „Considerând informaţiile disponibile în acest moment, Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul faţă de ţinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste aşteptări probabilă a execuţiei bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcţiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp în ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai plauzibile (prudente)”, spune CF. Instituţia apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent, arată documentul.