„Realizăm cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în următorii 4 ani, cu un ritm de creştere de peste 6% în 2024. Majorăm PIB-ul României cu peste 450 mld. Lei până la peste 1.500 mld. Lei la finalul anului 2024. PIB-ul pe locuitor România va depăşi 85% din media UE27 la finalul anului 2024. Creăm peste 560.000 noi locuri de muncă mai bine plătite în economie. Salariul mediu net va creşte cu aproape 50% faţă de nivelul din 2020 şi va ajunge la 1.000 Euro/lună în 2024. Creştem puterea de cumpărare a pensiilor: Majorăm valoarea punctului de pensie cu 46% până în 2024 faţă de 2019; Valoarea punctului de pensie creşte de la 1.265 Lei în 2019 la 1.840 lei în 2024; Pensia medie anuală creşte cu cca. 536 Lei până la aproape 2.000 Lei în 2024 faţă de nivelul din 2020”, se arată în programul de guvernare al PNL pentru perioada 2020-2024, intitulat „Dezvoltăm România”.
Liberalii se mai angajează să crească puterea de cumpărare a veniturilor românilor cu peste 30% şi să reducă inflaţia anuală sub 2%.
„Finalizăm peste 970 Km de autostrăzi şi drumuri expres în perioada 2021-2024 din care 660 km de autostradă: 320 Km din Autostrada A7, Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani, 160 Km din Autostrada Transilvania, 43 Km din Autostrada Piteşti-Sibiu (secţiunea 1 Sibiu-Boiţa şi secţiunea 5
Curtea de Argeş-Piteşti), 100 Km din Autostrada de Centură a Bucureştiului (Sud şi Nord), 24 Km din Autostrada Sebeş-Turda Lotul 2, 14 km din Autostrada Lugoj-Deva Lotul 2, precum şi 310 km drum expres, respectiv 121 Km din Drumul Expres Craiova-Piteşti, 13 Km – Drumul Expres Brăila-Galaţi, 98 km – Drum Expres Buzău-Brăila, 76 Km – Drum Expres Focşani-Brăila. Finalizăm podul suspendat peste Dunăre de la Brăila şi drumurile de legătură (1,99 mld. Lei)”, se menţionează în documentul liberalilor.
La capitolul Justiţie sunt trecute mai multe măsuri, printre care iniţierea procesului de revizuire a Constituţiei pentru implementarea rezultatului Referendumului pentru Justiţie din 2019 şi a Acordului Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României propus de Klaus Iohannis, revizuirea legilor justiţiei în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni, precum şi a rapoartelor Comisiei Europene şi GRECO, reforma Curţii Constituţionale în sensul eliminării factorilor care au condus la politizarea deciziilor acestui organism
fundamental pentru democraţie şi desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.