Dragnea: Jumătate din producţia de gaze, tranzacţionată în România. Asta e independenţă energetică

"O variantă pentru legea offshore, diferită faţă de varianta care a venit de la Senat. E o lege de importanţă uriaşă. Au fost multe discuţii în spaţiul public, postări, luări de poziţie, puncta de vedere, unele mai intense, altele mai aşezate şi o să vă prezint schematic diferenţele şi în final ce câştig are România.Varianta Senatului era prevăzut un credit fiscal cu toată fiscalitatea îngheţată. Adică orice înseamnă fiscalitate în România, dacă ar fi survenit vreo modificare plus 15 – 20 de ani, companiile offshore nu trebuiau să plătească nimic. În acelaşi timp, impozitul pe veniturile suplimentare era eliminat. Al treile obiectiv, ce cantitate de gaze din Marea Neagră rămâne disponibilă pentru piaţia românească. În varianta Senat 100% contracte bilaterale, înseamnă că încheie contracte, fără ca statul român să ştie. Noi avem şi acum o diferenţă de cantitate de gaze necesară pentru a ne acoperi necesarul actual al consumului de gaze din România, practice o dependenţă faţă de ruşi, din păcate producţia de offshore este în scădere. Deci diferenţa necesarul crestea dependenţa faţă de ruşi", a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat că vor fi introduse sumele încasate din revedenţe şi impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat.

"A fost o falsă discuţie în spaţiul public, şi miza nu era redevenţa. Ea e prinsă în acordul petrolier cu aceste companii din 2008. Ce am prins noi în varianta de la Camera Deputaţilor pe care o vom vota astăzi. Creditul fiscal se elimină. Impozit pe veniturile suplimentare. S-a luat preţul de bază 71 lei pe megawatt oră şi s-a pus un impozit pe diferenţă, de la 41 de lei pe megawatt oră se impozitează cu 3%. Înseamnă 24,87 miliarde lei. Înseamnă 6,28 miliarde dolari pe care le încasează statul român.(...) Jumătate din producţia de gaze va fi tranzacţionată pe piaţa din România. Asta înseamnă independenţă energetică. Introducem la Cameră sumele încasate din revedenţe şi impozite suplimentare vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat", a mai spus Dragnea.

Legea de aprobare a OG 7/2013, privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, figurează pe ordinea de zi a plenului de luni al Camerei Deputaţilor, ulterior mergând la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Legea prevedea impozit de 60% asupra veniturilor operatorilor economici care au rezultat din dereglementarea preţului la gazele naturale, însă actul a fost întors în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, în iulie 2017, pe motiv că "date fiind raţiunile specifice, cu caracter temporar şi extraordinar ale introducerii acestui impozit, considerăm că reglementarea lui ar trebui să urmeze acelaşi caracter temporar. Luând în considerare importanţa deosebită a cadrului de reglementare pentru performanţa sectorului de petrol şi gaze, considerăm că este esenţială definirea unui cadru fiscal şi legislativ predictibil şi stabil, propice creării unor planuri de afaceri pe termen lung, pentru continuarea investiţiilor curente şi stimularea de noi investiţii. De asemenea, pentru îndeplinirea obiectivelor de natură socială, considerăm necesar ca această lege să prevadă un mecanism transparent, în baza principiului echivalării între impozitare şi protecţia consumatorului vulnerabil".

În forma actuală, proiectul de lege nu mai prevede procentul de supraimpozitare.

Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a afirmat că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate, susţinând că este necesară menţinerea presiunilor asupra României pentru ca ţara noastră să înceapă extracţia de gaze naturale din Marea Neagră. Oficialul ungar a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unei vizite la Washington. Szijjarto a mai declarat că este nevoie de sporirea presiunilor internaţionale la adresa ţărilor din regiune care îşi încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare, dând România şi Croaţia drept exemple în acest sens, potrivit MTI.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că a luat notă cu preocupare de declaraţiile ministrului Afacerilor Externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională, şi a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, în legătură cu motivaţia acestor opinii.