Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK): Execuţia bugetară arată scăderea încrederii consumatorului faţă de evoluţia ţării

Execuţia bugetară pentru luna ianuarie 2017 arată o scădere a veniturilor cu aproximativ 6% (circa 24% scădere la colectarea de TVA) şi o creştere a cheltuielilor cu 3,5%. Cu toate acestea s-a realizat un excedent bugetar.

“Dacă excludem o eventuală sincopă la colectare şi presupunem că la acest capitol nu s-a schimbat nimic semnificativ, interpretarea noastră este următoarea: dincolo de scăderea cu 1% a TVA-ului în ianuarie 2017 şi de eliminarea supracccizei la combustibil şi a taxei pe stâlp, avem de-a face cu o scădere accentuată a creşterii consumului faţă de anul precedent, lucru care s-a făcut deja simţit în ultimile două luni ale anului trecut. Asta în paralel cu creşterea veniturilor populaţiei ceea ce a dus la creşteri de încasări pe zona contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit. O posibilă cauză a acestui tip de comportament poate avea de-a face cu gradul de încredere al consumatorului faţă de evoluţia generală a României”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.

Camera de Comerţ Româno-Germană a atenţionat că o creştere a salariului minim pe economie şi, în general, a salariilor fără o relaţie direct proporţională cu productivitatea şi fără a ţine cont de diferenţele importante dintre zonele ţării va duce nu numai la o debalansare a bugetului de stat pe termen scurt, dar şi la dezavantaje semnificative ale economiei româneşti şi, în special, a unor zone geografice şi economice dezavantajate pe termen mediu şi lung. Pe de altă parte, un deficit bugetar mare pe o perioadă lungă de timp poate avea pe viitor efecte negative pentru România şi pe pieţele financiare internaţionale.

Anastasiu susţine că, execuţia bugetară a lunii ianuarie 2017 nu face altceva decât să ne întărească temerea că bugetul naţional va avea greutăţi masive să se încheie în ţinta prevăzută de deficit, sub 3%, iar dacă se întâmplă acest lucru întreaga economie şi cetăţenii românii vor avea de suferit.

Comisia Europeană a arătat în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în 2016, iar deficitul public este în creştere. Astfel, sub efectul reducerilor semnificative de taxe şi a expandării cheltuielilor, deficitul public va creşte la 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor a transmis marţi o scrisoare la Bruxelles prin care asigură executivul comunitar că ţara noastră nu va depăşi ţinta de deficit.

“Este necesar ca nivelul de încredere al investitorilor români, dar şi străini, precum şi al populaţiei, adică al consumatorilor, să crească semnificativ pentru că ceea ce s-a pierdut deja în primele două luni să poată fi recuperat până la finalul anului. Una dintre cheile necesare pentru atingerea acestui obiectiv este ca lupta împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscal să continue accelerat şi fără nici un fel de semn de întrebare, iar pentru asta atât clasa politică cât şi mediul de afaceri, dar şi cetăţenii trebuie să fie în consens“, a precizat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.