Drumul mătăsii, pavat cu gropi: corupţie, lucrări-fantomă şi datorii, aşa vrea China lui Xi Jinping să concureze SUA

Drumul Mătăsii - „proiectul secolului”, potrivit lui Xi Jinping - se clăteşte într-o mare de datorii şi corupţie. Suma împrumuturilor de urgenţă acordate de China este enormă: 240 de miliarde de dolari acordate în ultimii ani - în special, din 2019 până în 2021, China a dat aproape jumătate din Fondul Monetar Internaţional, dar la rate deloc favorabile: 5%, pe când Fondul Monetar cere 2%.

Astfel, China creează legături şi mai strânse cu multe ţări aflate în dificultate astăzi. „În cele din urmă, Beijingul încearcă să-şi salveze băncile. De aceea a intrat în afacerea riscantă a creditării de ultimă instanţă”, explică Carmen Reinhart, profesor la Harvard Kennedy School şi fost economist şef al Băncii Mondiale.

Reinhart este unul dintre liderii cercetării care a examinat împrumuturile chineze împreună cu Harvard, Banca Mondială, AidData şi think tank-ul german Kiel Institute.

Ceva pare să fi mers prost în planurile lui Xi Jinping, deşi este adevărat că volumul mare de împrumuturi reflectă rolul Beijingului ca superputere economică - China a înlocuit, în anumite privinţe, Statele Unite în salvarea ţărilor îndatorate cu venituri medii şi mici, scrie New York Times.

Pe de altă parte, însă, prea multe ţări nu îşi pot plăti datoriile. Desigur, depinde de încetinirea economiei globale şi de creşterea ratelor dobânzilor – o situaţie nefavorabilă, potrivit Beijingului, declanşată de Statele Unite prin creşterea ratelor Rezervei Federale. Dar există şi o lipsă de design general al schemei chineze, spun autorii cercetării.

Credite acordate prea superficial, puţine studii de fezabilitate şi lipsă de transparenţă. Potrivit lui Christoph Trebesch, de la Institutul Kiel, unul dintre autorii raportului, creditorii chinezi au intrat neglijent în multe ţări „care s-au dovedit a avea probleme deosebit de grave”. Împrumuturile de salvare au ajuns în 22 de state, inclusiv Argentina, Belarus, Ecuador, Egipt, Laos, Mongolia, Pakistan, Surinam, Sri Lanka, Turcia, Ucraina şi Venezuela. Din 2019 până în 2021, China a oferit 104 miliarde USD în linii de credit de urgenţă ţărilor în curs de dezvoltare.

Unele proiecte au devenit celebre în lume ca exemple de ceea ce nu trebuie să faceţi atunci când faceţi împrumuturi. În Muntenegru, există „drumul spre nicăieri”, un miliard de dolari pulverizat în corupţie, probleme de mediu şi întârzieri; În Ecuador, peste 7.000 de fisuri au fost găsite într-un baraj ecuadorian construit lângă un vulcan activ.

Dar China se apără susţinând că a finanţat infrastructura strategică pentru multe ţări, punând la dispoziţie bani pe care acele guverne altfel nu i-ar fi găsit. „Iniţiativa Belt and Road”, Drumurile mătăsii, a însumat 838 de miliarde de dolari din 2013 până în 2021, iar în planurile lui Xi Jinping ar trebui să contribuie la ascensiunea globală a Chinei, subminând hegemonia americană.

Dar este un proiect care pare să-şi fi pierdut din avânt. Anul trecut, valoarea contractelor finalizate a fost de 85 de miliarde de dolari, în creştere de la un vârf de 98 de dolari în 2019. China a început să reducă infrastructura costisitoare şi să se îndrepte către proiecte mai direcţionate, acorduri pentru accesul la resurse strategice, petrol şi gaze în mijlocul Est, Africa şi America Latină şi metalele necesare pentru energie curată. Apoi este rolul de împrumutător de ultimă instanţă. O mare parte din aceasta serveşte, potrivit studiului, la protejarea băncilor de stat ale Chinei de pierderi, menţinând ţările cu probleme pe linia de plutire, astfel încât acestea să continue să-şi plătească datoriile.

Cu toate acestea, nu toată lumea primeşte împrumuturi de urgenţă. Ţările cu venituri medii sunt favorizate, spune studiul. Acest lucru se datorează faptului că au 80% din totalul împrumuturilor externe ale Chinei, aşa că prezintă riscuri bugetare majore, iar băncile chineze au tot interesul să nu le lase să intre în faliment. O soartă diferită ar ţările sărace. Ele sunt mai puţin importante pentru bănci, acordând doar 20% din împrumuturile externe şi rareori sunt salvate.