Dumitru, Consiliul Fiscal: Există spaţiu pentru o îndatorare bancară mai mare a firmelor mari şi IMM

"Ar mai fi loc de îndatorare bancară, mai ales pe companii mari, dar şi pe IMM-uri, dacă ar fi o angajare mai mare a acţionarului, adică o capitalizare mai puternică, şi dacă ar scădea abuzul de insolvenţă. Totalul datoriilor bancare în total active la companii a fost de 13,6% anul trecut, ceva mai mic pentru companii mari, de 11,9%, şi mai mare pentru IMM-uri, de 14,6%", a declarat miercuri Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la un seminar despre lecţiile învăţate în cinci ani de criză, organizat la BNR.

El a arătat, într-o radiografie a economiei româneşti din timpul crizei, că din cele 628.000 de IMM-uri existente anul trecut, doar 244.000 au realizat profit, respectiv sub 40%. Totodată, una din trei IMM-uri care consemnează profit au credite bancare (13-15% din total IMM-uri), în timp ce la companiile mari procentajul ajunge la 70%.

Cu toate acestea, Dumitru a atras atenţia că cea mai mare provocare a sistemului bancar în perioada următoare este administrarea creditelor neperformante, România înregistrând cel mai mare nivel al acestora după Grecia.

"Nu este însă aşa de îngrijorător pentru că gradul de acoperire cu provizioane este cel mai mare din Europa, provizioanele sunt suficient de mari încât să permită să limiteze acel şoc care ar apărea dacă nu se mai recuperează nimic din pierderile respective. Deci dacă se întâmplă, într-un scenariu extrem, să nu mai recuperezi nimic din stocul de credite neperformante, rata de adecvare a capitalului şi profizionarea sunt suficient de confortabile. Deşi problema este una serioasă, nu e atât de grav precum am crede la prima vedere", a explicat preşedintele Consiliului Fiscal.

O problemă a sistemului bancar pe care Dumitru a expus-o este profitabilitatea scăzută a sistemului bancar din România, cu niveluri ale ROE şi ROA foarte mici în comparaţie cu alte state europene.

De asemenea, pentru bănci este obligatorie creşterea veniturilor, întrucât varianta alternativă o reprezintă reducerea mare de costuri, ceea ce ar pune o mare presiune pe instituţiile de credit.

"La nivelul de costuri administrative, România are cele mai mari costuri alături de Ungaria, la volumul de activitate pe care îl are sistemul. Prioritatea pentru orice bancă este creşterea de volume noi şi de creare de venituri", a mai spus Dumitru.

El a arătat că sistemul bancar a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire a raportului credite/depozite, care a crescut chiar mai mult decât media statelor din Europa Centrală şi de Est, însă trebuie să se accentueze aprecierea raportului, astfel că "e de aşteptat să vedem o creştere a creditelor cel mult egală cu creşterea depozitelor".

Evoluţiile din anii următori vor determina schimbări semnificative în modelul de business al băncilor, în opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, cu cerinţe de capital mult mai stricte, acestea urmând să crească de la 8% pe Basel II la un maxim de 20,5% pe sistemul Basel III.