După eşecul Nabucco, România ia în calcul resursele din Marea Neagră şi gazele de şist

România analizează, după ce OMV a anunţat că proiectul Nabucco a eşuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale şi conectarea la piaţa regională de profil, iar gazele din Marea Neagră şi cele de şist au potenţialul de a creşte independenţa energetică naţională.

Urmărește
876 afișări
Imaginea articolului După eşecul Nabucco, România ia în calcul resursele din Marea Neagră şi gazele de şist

După eşecul Nabucco, România ia în calcul resursele din Marea Neagră şi gazele de şist (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"În acest moment, autorităţile române au în derulare o analiză complexă a situaţiei energetice la nivel naţional şi regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze cât şi conectarea României la piaţa regională de gaze. Opţiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi) au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării noastre", se arată într-un comunicat transmis de Departamentul Energiei din Ministerul Economiei.

Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

OMV, liderul al consorţiului Nabucco, a anunţat miercuri că grupul de companii care exploatează zăcământul de gaze Şah Deniz din Azerbaijan, nu a selectat Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale către Europa. Anunţul este echivalent cu eşecul proiectului, din moment ce consorţiul de la Şah Deniz era singurul furnizor de gaze implicat în discuţii cu partenerii Nabucco.

Exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul britanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), şi TPAO (Turcia).

În comunicatul Ministerului Economiei se precizează că România este statul cu cel mai redus grad de dependenţă de importuri de hidrocarburi dintre toate statele partenere în proiectul Nabucco, iar România va continua, la nivel regional, eforturile pentru realizarea proiectelor începute, între care rămâne o prioritate proiectul AGRI.

Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul în sistemul naţional de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.

Investiţia în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, afirma, în luna februarie, că AGRI "stagnează puţin" şi nu din cauza României. În 2011, oficiali ai Guvernului afirmau că au în vedere atragerea Turkmenistanului ca furnizor de gaze naturale pentru proiectele Nabucco şi AGRI.

O declaraţie oficială a consorţiului care exploatează zăcământul de gaze Şah Deniz urmează să fie făcută vineri.

Proiectul Nabucco a fost iniţiat la începutul anului 2002, când au avut loc discuţii preliminare între OMV Austria şi BOTAS Turcia.

Reprezentaţii consorţiului Nabucco declarau în luna mai, la Bucureşti, că sunt încrezători în şansele de succes ale proiectului.

OMV Petrom şiu ExxonMobil au anunţat, anul trecut, că au făcut o descoperire semnificativă de gaze într-un perimetru din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici