Economia Franţei a crescut cu 0,2% în perioada iulie-septembrie, în conformitate cu aşteptările pieţei, conform datelor preliminare ale agenţiei oficiale de statistică INSEE.
Inflaţia ridicată, slăbiciunea exporturilor şi riscurile legate de aprovizionarea cu energie vor greva a doua mare economie din zona euro în lunile următoare, au declarat analiştii, chiar în momentul în care Banca Centrală Europeană majorează ratele pentru a domoli creşterea preţurilor.
Guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a declarat că nu vede niciun motiv pentru a-şi revizui în scădere prognoza de creştere a PIB-ului de 2,6% în 2022, dar că există semne clare de slăbiciune în întreaga zonă euro.
Villeroy, care este, de asemenea, membru al Băncii Centrale Europene, a declarat că s-au făcut deja progrese „substanţiale” în încercarea BCE de a combate o creştere istorică a inflaţiei.
Franţa s-a descurcat mai bine decât vecinii săi în ceea ce priveşte limitarea creşterii preţurilor, datorită, în parte, plafonării timpurii a preţurilor la energie şi a subvenţiilor pentru combustibili, însă economiştii au avertizat că cheltuielile mari pe care le face pentru protecţia generală a gospodăriilor amână doar problemele.
După două luni consecutive de încetinire a inflaţiei în Franţa, care au contrazis tendinţa generală din zona euro, preţurile de consum au crescut în octombrie. Preţurile la alimente au crescut cu 11,8% pe an, în timp ce preţurile la energie au urcat cu 19,2%.
Pe o bază armonizată la nivelul UE, inflaţia a crescut cu 1,3% de la o lună la alta, lăsând rata anuală la 7,1% – cu aproape un punct mai mare decât în septembrie şi depăşind un nivel record pentru Franţa, de 6,8%, atins în iulie.
Datele au fost publicate la o zi după ce Banca Centrală Europeană a majorat din nou ratele dobânzilor, îngrijorată de faptul că creşterea rapidă a preţurilor se înrădăcinează. Instituţia a majorat dobânda la depozite cu încă 75 de puncte de bază, ajungând la 1,5% – cea mai mare rată din 2009 încoace.