Economia mondială se îndreaptă spre dezastru? ONU afirmă că situaţia economică este foarte periculoasă

Raportul "Provocări postcriză în economia mondială" critică politicile economice din SUA şi ţările europene, cerând totodată majorări de salarii, reglementări mai stricte pentru pieţele financiare şi o delimitare de gândirea dominată de piaţă.

"Mesajul este foarte pragmatic: trebuie să schimbăm foarte rapid cursul", a afirmat secretarul general al UNCTAD, Supachai Panitchpakdi.

Răspunsul la criză bazat pe înăsprirea politicilor fiscale a fost inadecvat, a adăugat Panitchpakdi, fost şef al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Situaţia economică este foarte periculoasă, iar, în lipsa unor noi stimulente, un deceniu de stagnare este cel mai optimist scenariu, consideră principalul autor al raportului, Heiner Flassbeck, şef al diviziei pentru strategii de globalizare şi dezvoltare la UNCTAD şi fost ministru de Finanţe al Germaniei.

"Dacă dobânzile de peste tot sunt zero, iar guvernele rămân la politica de a reduce deficitele, vom ajunge într-o recesiune permanentă. Şomajul depinde foarte mult de cerere. Dacă nu există cerere, atunci e nevoie ca statul să intervină cu un program masiv de stimulare a economiei. Acum este mai grav, pentru că salariile cresc mai lent ca în trecut, astfel că va fi nevoie de un program de stimulare mai amplu", a spus el.

Recuperarea din criza financiară se produce nu numai fără crearea de noi locuri de muncă, situaţie anticipată, dar şi fără creşterea salariilor, iar americanii, europenii şi japonezii, reprezentând 70% din economia lumii se aşteaptă la o stagnare a veniturilor.

În raportul anterior, UNCTAD a avertizat că o retragere prematură a măsurilor de stimulare a economiei ar putea cauza o spirală deflaţionistă cu impact negativ asupra economiei şi locurilor de muncă la nivel global.

Chiar dacă lucrurile decurg bine, creşterea economiei mondiale va încetini la 1,5% anul următor, mai puţin de jumătate faţă de estimarea ONU de 3,1% pentru acest an.

Potrivit raportului, cea mai mare parte a vinei pentru criză o poartă lipsa de reglementare a sectorului financiar, situaţie care "invită" un comportament agresiv şi destabilizator din partea speculatorilor şi a permis supraconcentrarea activităţilor bancare.