Economia României nu se află pe marginea prăpastiei, dar situaţia nu este roză

Semnul de întrebare pentru economia naţională şi stabilitatea financiară ar fi ieşirea situaţiei de sub control în privinţa cheltuielilor publice şi deschiderea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. Preşedintele Consiliului Fiscal Daniel Dăianu avertiza recent că România nu va putea să se încadreze în ţinta de deficit bugetar în 2019, iar respectarea calendarului majorărilor de pensii şi salarii anunţate ar duce deficitul fiscal la 7% din PIB în 2022.

Potrivit calculelor de la Consiliul Fiscal, deficitul în acest an nu mai poate fi menţinut la sub 3% din PIB şi nu ar fi o surpriză să ajungă chiar la 3,7% din PIB. Dăianu a spus că există deja o evaluare la 10 luni a execuţiei bugetare, însă nu a dorit să ofere detalii.

Potrivit informaţiilor MEDIAFAX, România ar putea să intre în procedură de deficit excesiv dacă execuţia bugetului s-ar duce puternic către intervalul superior al unei ţinte de deficit de 4% sau dacă deficitul ar trece de 4%, însă dacă se menţine în jurul unui nivel apropiat de 3,5% am putea fi păsuiţi. Pierderea încrederii pieţelor internaţionale din cauza procedurii de deficit excesiv şi o degradare ulterioară a ratingului de ţară ar duce la costuri mai mari de finanţare pentru deficit. Totodată, instabilitatea se va duce cel mai probabil şi în curs pe fondul unei reacţii negative din pieţele financiare internaţionale, care ne-au catalogat oricum drept pro-ciclici.

Ameliorarea OUG 114/2018 a prins bine reputaţiei României şi credibilităţii sale pe pieţele internaţionale şi implicit în faţa bancherilor de pe pieţe. S-a dovedit într-o anumită măsură că România poate să-şi asigure stabilitatea financiară, iar europenii ar fi înţeles că forma modificată a ordonanţei este suportabilă, aşa că subiectul a fost închis şi la nivelul instituţiilor europene.

Natural, există dependenţe şi interdependenţe între politicile băncilor centrale şi evoluţiile pieţelor financiare, după cum arăta recent Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, la seminarul EU-COFILE de la Sinaia.

Cu privire la soluţiile pentru ca statul să continue creşterile salariale şi majorarea pensiilor publice, Lucian Croitoru, consilierul pentru politică monetară de la BNR, arăta că bugetul s-ar echilibra doar prin majorarea colectării către nivelul ponderii veniturilor în PIB pe care-l are Bulgaria (31%). Aceasta ar însemna că deficitul ar fi zero, iar pensiile ar putea fi crescute cu 40% de la 1 septembrie 2020 fără ca România să fie nevoită să se împrumute pe pieţele financiare.

Soluţia implicită deci pentru a majora veniturile fiscale şi prin urmare pensiile şi salariile este simplă, la primă vedere: reducerea evaziunii fiscale. Colectarea în România, cel puţin în ultimii 12 ani, nu s-a ridicat însă niciodată peste 30%, în timp ce vecinii bulgari au ajuns la 31% în 2018, Bulgaria nefiind o ţară cu o economie mai puţin gri decât cea a României. Media UE de colectare la buget din taxe şi contribuţii este de 40,3% din PIB.

Majorarea TVA s-a dovedit a fi soluţia de avarie pentru reducerea cheltuielilor publice în 2010 după ce CCR a declarat neconstituţională tăierea pensiilor. Majorarea TVA a prelungit criza, iar pensiile au fost considerate un drept dat. Majorarea pensiilor cu 40% la 1 septembrie 2020, un subiect sensibil din punct de vedere politic pe fondul alegerilor din acest an şi de anul, ar fi astfel considerată şi ea un drept dat.

Majorarea TVA în cazul unei crize, poate şi la recomandarea unor instituţii financiare internaţionale sau ale unor instituţii europene, ar fi soluţia de avarie pe care ar aplica-o şi politicienii de astăzi, potrivit unei surse.

Totodată, conform informaţiilor MEDIAFAX, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar fi admis, în discuţiile purtate cu oficiali români, că majorarea taxelor ar putea să afecteze economia şi mai mult în cazul unei recesiuni. Însă pieţele ar aştepta rapoarte oficiale, pentru a vedea ce propuneri de ajustare a poziţiei fiscale României se vor face, de exemplu dacă se va spune că "România nu are altă soluţie decât să majoreze impozitele".

Florin Cîţu, ministrul de finanţe desemnat în guvernul Orban, a spus miercuri că are încredere în calculele PSD, potrivit cărora bugetul are bani, iar Violeta Alexandru, ministrul desemnat al muncii, a întărit nu doar că nu vor fi tăiate salarii şi pensii ci şi că deja adoptatul calendar de majorare de salarii şi de pensii va fi respectat.

„Ceea ce face Violeta Alexandru este o chestiune pur-politică", spune o sursă care a lucrat la programul de guvernare al PNL. Cîţu a mai spus în audierea din comisie că o soluţie ar fi obţinerea unei derogări de la Comisie de la ţinta de 3% pentru deficitul bugetar.

În orice caz, majorarea pensiilor trebuie inclusă în bugetul pentru 2020, iar la elaborarea bugetului trebuie scrise sumele alocate. Surse din PSD care au lucrat la proiectul de buget pe partea de pensii se arată convinse că sunt bani pentru majorare în bugetul pe 2020 după calculele lor şi argumentează că legea pensiilor "a stat în Guvern un an de zile pe simulări între Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe pentru a găsi soluţii de finanţare şi forma finală care să fie şi aplicabilă". Simulările respective sunt din finalul lui 2017 şi începutul lui 2018.

Pentru 2021 se mai are în vedere o majorare cu 5,63% a punctului de pensie de la 1 septembrie, iar sursa care a lucrat la programul de guvernare al PNL a mai precizat pentru MEDIAFAX că dacă se face majorarea la 1 septembrie 2020 se va renunţa ulterior atât la majorarea de la 1 septembrie 2021, cât şi la recalcularea pensiilor din acelaşi an.