Economia României se însănătoşeşte după suferinţa provocată de pandemie

Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 26,2 mld lei (2,29% din PIB), arată datele Ministerului Finanţelor, citate de Ziarul Financiar.

Este o scădere importantă faţă de cea înregistrată în primele cinci luni din 2020 - deficit de 38,8 mld. lei (3,68% din PIB).

Nu trebuie uitat însă că martie, aprilie şi mai din 2020 au fost luni de coşmar, cu fabrici şi şantiere închise din cauza pandemiei. Iar statul a trebuit să subvenţioneze economia - deficitul bugetar ajungând, astfel, la o sumă enormă, de 102 miliarde de lei în 2020, spre 10% din PIB. Enorm pentru o ţară ca România, cu un PIB de 220 de miliarde de euro care înseamnă doar 1,2% din economia UE.

Acum că lucrurile se redresează, este vremea ca economia să susţină statul. Dacă deficitul va fi menţinut astfel, pe medie aritmetică, deficitul va fi anul acesta în jur de 6% din PIB. Este posibil, astfel, ca în 2024, deficitul să scadă la sub 3% din PIB, având în vedere că, pentru România, prognozele de creşte economică sunt bune: o creştere între cinci şi şase la sută în acest an şi peste patru la sută în anii ce vin.

Potrivit execuţiei bugetare, la primele cinci luni din an, veniturile consolidate au crescut cu 23,2%, an/an.

Datele publice ale Finanţelor mai arată că, an/an, veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 16,1%, cele din salarii şi venit au avansat cu 25,9% şi – surpriză – veniturile din TVA au un avans de 46,5%, ceea ce nu înseamnă altceva decât o explozie a consumului.

Pentru veniturile spectaculoase avem de-a face cu un efect de bază aici. O serie de plăţi au fost amânate anul trecut din cauza pandemiei, în încercarea de a pune o proptea prăbuşirii. Acum plăţile restante intră în buget. Câte intră de la cei care nu au murit.

Ministerul Finanţelor explică: „Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată atât de baza comparabilă a lunilor martie-mai 2020 - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, cât şi de recuperarea parţială a TVA aferentă anului 2020“.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat acestea au crescut în termeni nominali cu 9,5%, an/an. Finanţele susţin că dinamica anuală a cheltuielilor totale a fost determinată în principal de creşterea cheltuielilor de investiţii pe primele 5 luni (un plus de 29,9% an/an), în timp ce celelalte cheltuieli au avut un ritm mai lent de creştere (an/an). Însă cheltuielile cu personalul au continuat să crească - un plus 5,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

O explicaţie a ministerului de Finanţe: „În total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 64,96 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1.306,02 milioane lei“.

Şi, mai spun Finanţele: creşterea de 6,4% de la bunuri şi servicii, „se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,4% (creştere – n. red.) faţă de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor costvolum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,07 mld lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19“.