Economia Ucrainei este secătuită de la zi la zi de conflictul cu separatiştii ruşi

Potrivit acordului de finanţare în valoare de 17 miliarde de dolari, Ucraina, a cărei economie este aproape falimentară, trebuie să reducă deficitul bugetar, să majoreze preţul gazelor pentru consumatorii casnici şi industrie şi să permită fluctuaţia liberă a grivnei.

Guvernul este nevoit însă să aloce fonduri substanţiale pentru a lupta cu separatiştii pro-ruşi.

Atacurile separatiştilor asupra infrastructurii din regiunea estică industrializată a Ucrainei, respectiv minele, centralele electrice, căile ferate şi podurile, au rolul să sufoce economia, a spus Iaţeniuk într-o şedinţă de guvern.

"Pierdem zi de zi potenţial economic. Rusia este conştientă că reconstruirea regiunii industrializate Donbas va costa nu milioane, ci miliarde de grivne", a arătat premierul.

Declinul economic al Ucrainei s-a accelerat de la izbucnirea revoltei pro-ruşilor, în luna aprilie, când rebelii au constituit o republică separatistă în urma înlăturării de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici şi anexarea Crimeei de către Rusia.

Economia s-a contractat cu 4,7% în trimestrul al doilea, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Producţia industrială a scăzut cu 12% în iulie, iar perspectivele economice pentru trimestrul al treilea nu sunt promiţătoare.

În luna iunie, Iaţeniuk a cerut FMI, care pe 29 august trebuie să decidă furnizarea celei de-a doua tranşe de împrumut de 1,4 miliarde de dolari, să ţină cont de povara financiară suplimentară a luptelor cu insurgenţii.

Premierul a subliniat miercuri costul economic al conflictului, exprimându-şi dezamăgirea faţă de ritmul de implementare a reformelor.

"Sunt nemulţumit de viteza şi profunzimea reformelor. Dar paşii pe care i-am făcut sper să aducă stabilitate când pacea va reveni în ţară", a spus el.

Ministrul de Finanţe Oleksandr Şlapak a spus că Ucraina vrea ca FMI să cumuleze tranşele trei şi patru din ajutor, care ar totaliza circa 2,2 miliarde de dolari.

Ajutorul financiar internaţional a ajutat banca centrală să stabilizeze grivna în luna mai, dar temerile legate de costurile economice şi umane ale conflictului au afectat din nou moneda, provocând o depreciere de circa 13% a acesteia, de la jumătatea lunii iulie.