Economiile ţărilor BRIC se dovedesc mai atrăgătoare decât cele din G7 pentru investiţiile străine

România a atras 4,3 miliarde de dolari în 2015, valoare egală cu investiţiile străine directe (ISD) din Austria, dar sub cele atrase de Filipine, Rusia sau Vietnam. Totuşi, valoarea este peste ce a atras Cehia (2,5 miliarde dolari), Bulgaria (1,9 miliarde dolari) sau Slovacia (1,2 miliarde dolari). Datele fac parte dintr-un nou studiu al UHY, reţeaua internaţională a companiilor independente care oferă servicii de contabilitate şi consultanţă.

Conform UHY, anul trecut, fluxurile totale de ISD au reprezentat 2,3% din PIB-ul total al ţărilor BRIC. Comparativ, ISD s au cifrat la 1,7% din PIB-ul ţărilor G7 şi la 2,2% din PIB-ul total mondial.

Studiul UHY a examinat fluxurile de ISD de anul trecut din 45 de economii naţionale majore din întreaga lume, măsurând gradul de succes al respectivelor economii în atragerea de ISD, raportat la PIB.

Brazilia a atras ISD egale cu 4,2% din PIB în 2015, în timp ce ISD atrase de China în acelaşi an au reprezentat 2,3% din PIB. Cele două ţări s au clasat şi pe locurile al treilea şi, respectiv, al doilea ca volum absolut al ISD atrase (75 mld. dolari şi, respectiv, 250 mld. dolari), după ocupanta locului întâi, SUA (379 mld. dolari în total).

Economiile ţărilor BRIC au primit ISD totale în valoare de 375 mld. dolari – o creştere de 59% faţă de acum cinci ani (2010), când cifra a fost de 236 mld. dolari.

Pe parcursul acestei perioade de cinci ani, totalul ISD atrase de China în termeni absoluţi a crescut de mai bine de două ori – de la 115 mld. dolari în 2010.

UHY arată că economiile ţărilor BRIC sunt percepute ca oferind mai multe oportunităţi de dezvoltare pentru companiile multinaţionale decât economiile mai mature ale ţărilor G7.

De asemenea, continuă tendinţa de amplasare a capacităţilor de producţie în ţările BRIC, în defavoarea ţărilor occidentale. Această tendinţă se aplică în mod deosebit unor ţări precum China, unde factorii cheie sunt costurile scăzute ale mâinii de lucru, disponibilitatea resurselor şi un climat de afaceri favorabil.

“Şi alte pieţe emergente, precum România, sunt în căutare de modalităţi de a atrage un volum mai mare de investiţii străine. De exemplu, ţara noastră a creat, la începutul anului 2017, o nouă instituţie denumită Invest Romania, al cărei scop este să ofere asistenţă companiilor străine care doresc să investească în România. Cu toate acestea, măsurile fiscale introduse de noul guvern ar putea avea un impact mai mare asupra consumatorilor decât asupra sporirii ISD”, spune Camelia Dobre, manging partner la UHY Audit CD.

Totuşi, Rusia a înregistrat ISD în valoare de numai 0,5% din economia sa (6,5 mld. dolari în total), în urma sancţiunilor care continuă să afecteze economia şi a tensiunilor geopolitice care descurajează investiţiile comerciale potenţiale.

Din ţările G7, Japonia şi Italia au înregistrat cele mai slabe performanţe, cu ISD atrase de 0% şi, respectiv, 0,7% din PIB. Şi Germania s a situat sub medie, cu doar 1,4% (46 mld. dolari). La nivel de continent, Europa a atras ISD de 2% din PIB total, uşor sub media globală de 2,2% din PIB total mondial.

Potrivit UHY, aceasta este probabil să se datoreze, în parte, complexităţii procesului de înfiinţare de companii în Germania, care poate descuraja anumite tipuri de investiţii străine.

Şi Marea Britanie se află mult sub media globală, atrăgând ISD de numai 1,8% din PIB (50 mld. dolari) în 2015. Nesiguranţa determinată de referendumul privind Brexit-ul Regatului Unit ar putea descuraja companiile multinaţionale şi alţi investitori străini de la a investi în această ţară în viitor.

Economiile ţărilor ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei) au depăşit chiar şi ţările BRIC în ceea ce priveşte cota deţinută de ISD, atrăgând investiţii străine reprezentând 5,3% din PIB. UHY precizează că stabilirea anul trecut a acestei noi comunităţi economice este susceptibilă să le dea companiilor externe şi altor investitori o încredere crescută în posibilităţile de investiţie, având în vedere că aceştia caută să îşi raţionalizeze operaţiunile în urma coborârii barierelor privind comerţul şi forţa de muncă din regiune.

Malta este ţara din studiu cu cea mai mare cotă a ISD din PIB – 25,8% (2,5 mld. dolari în total). Insula continuă să profite de poziţia sa la intersecţia Europei, Africii şi a Orientului Mijlociu, devenind un centru bancar internaţional şi atrăgând fluxuri substanţiale de capital.

Citeşte şi: Comisia Europeană, despre inegalitatea veniturilor din România: Cei mai bogaţi 20% români au un venit de opt ori mai mare decât venitul celor mai săraci 20%

Citeşte şi: Gheorghe Piperea: Două instanţe din ţară au dat 100% câştig de cauză consumatorilor pe Legea Dării în Plată

Citeşte şi: Rezerva Federală a Statelor Unite ar putea creşte rata dobânzii în curând

Citeşte şi: ALARMĂ la Finanţe: Încasările în ianuarie sunt cu 5% mai mici decât în ianuarie 2016