Economist: România a avut cândva peste 3.000 de kilometri de autostradă, în proiectele lui Ceauşescu

În comparaţie, Ungaria, ţară cu o suprafaţă de peste două ori mai mică decât România, are 1.100 de kilometri de autostradă.

Dacă vrei să descoperi România nu conduce, închiriază un elicopter. Acesta a fost sfatul pe care preşedintele Traian Băsescu l-a dat, în martie, unor potenţiali investitori din regiunea Golfului Persic, se spune în articolul "Drumurile româneşti: Tristeţea autostrăzilor din România" postat pe blogul publicaţiei.

"Nu am descoperit niciodată România aşa cum am făcut-o din elicopter", a spus preşedintele, admiţând că infrastructura de transport a ţării este mult subdezvoltată.

Este cu siguranţă o imagine tristă. Cea mai mare parte a celor 300 de kilometri de autostradă din România au fost construiţi în perioada comunistă şi vârsta lor se vede. Drumurile care leagă Bucureşti de alte oraşe sunt foarte aglomerate. Trenurile se târâie la nu mai mult de 50-60 de kilometri pe oră, mai încet chiar decât atunci când au fost construite căile ferate. Dunărea uimeşte puţinii turişti de pe vasele de croazieră cu imensităţile sale neexploatate.

Un raport al Forumului Economic Mondial plasează România pe poziţia a 134-a din 139 de state după calitatea drumurilor.

"Ţara a avut odată peste 3.000 de kilometri de autostradă. Pe hârtie, de fapt, proiectaţi la ordinele lui Nicolae Ceauşescu, fostul conducător comunist al ţării. Cu greu s-a construit o zecime. Comparaţi cu ţara vecină Ungaria, mai puţin de jumătate suprafaţa României, care se mândreşte cu peste 1.100 de kilometri de autostradă", potrivit blogului The Economist.

În 2009, cei trei prezentatori ai popularei emisiuni britanice "Top Gear" au călătorit în România pentru a face o cursă pe autostrăzi, numai ca să afle că până la ora 11:00 dimineaţa au terminat drumurile. Doi ani mai târziu situaţia nu s-a îmbunătăţit prea mult. Cele câteva proiecte aflate în derulare progresează încet în cel mai bun caz.

Încă 21 de kilometri din Autostrada Soarelui, între Bucureşti şi Constanţa, au fost finalizaţi în iulie. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a promis că micile părţi rămase vor fi terminate până în iunie anul următor. Având însă în vedere că lucrările la această autostradă de 255 de kilometri au început cu peste 30 de ani în urmă şi că cele mai dificile segmente, implicând construcţia de poduri şi viaducte, au fost finalizate în 1987, românilor le poate fi iertat cinismul. Alte proiecte sunt, de asemenenea, blocate, în cea mai mare parte din cauza lipsei banilor la bugetul de stat, care trebuie să respecte limite de deficit prescrise de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

"Ce nu a mers bine? Vinovaţii evidenţi sunt încetinirea economică şi lipsa investiţiilor. Adăugaţi la această combinaţie un amestec de corupţie a subcontractorilor care încearcă să reducă la minim respectarea normelor de siguranţă, proceduri legale ineficiente în privinţa exproprierilor şi conflictele dintre politicieni", se arată în articol.

Analizaţi aşa numita "Autostradă Transilvania", un proiect controversat de 415 kilometri, care leagă regiunea de Nord-Vest a ţării cu Bucureştiul şi Ungaria. Guvernul a anulat recent contractul cu gigantul american Bechtel pentru construcţia autostrăzii. Semnat în 2004, când Guvernul era condus de Adrian Năstase, fost premier judecat pentru corupţie, contractul a costat statul român o sumă impresionantă de 1,3 miliarde de euro. Doar 54 de kilometri de autostradă au fost construiţi până acum.

Când a venit Traian Băsescu la putere în 2004, guvernul pe care l-a numit a blocat contractul, acordat fără licitaţie publică. De atunci, s-a tot încercat renegocierea contractului. Creşterea uriaşă a penalităţilor din cauza întârzierii exproprierilor a adăugat la problemele Guvernului. Acum, însă, s-a ajuns la un acord. Bechtel va construi încă 60 de kilometri de autostradă până în 2013, la un preţ de 3,8 miliarde de euro. Construcţia restului autostrăzii va fi deschisă pentru alte companii.

Dificultăţile legate de infrastructură ale României ar putea fi parţial rezolvate cu ajutor de la Uniunea Europeană, numai dacă ar fi ţara în stare să absoarbă o parte mai mare din fondurile europene pe care le are la dispoziţie. Statisticile oficiale arată că proiectele din domeniul transporturilor au reuşit să atragă, până în iulie, doar 2,87% din sumele alocate.

Chiar şi atunci când sunt plătiţi banii, lucrările nu avansează destul de repede.

"Vă voi tăia capetele, dacă întârziaţi lucrările", a spus recent premierul Emil Boc la întâlnirea cu muncitorii care încercau să respecte temenul limită, stabilit pentru decembrie, al unei porţiuni de autostradă între Bucureşti şi Ploieşti, se arată în încheierea articolului postat pe blogul The Economist.