Economiştii din sectorul bancar cred că zona euro este pe cale să intre într-o nouă recesiune. Explicaţia din spatele prognozelor

Analişti de la bănci precum JPMorgan Chase şi UBS îşi înăspresc prognozele privind economia zonei euro pentru a reflecta noile restricţii de tip lockdown impuse pentru limitarea răspândirii pandemiei de COVID-19 - în unele ţări acestea sunt mai dure decât înainte - şi posibilitatea ca o nouă tulpină de coro­na­virus care face ravagii în Marea Britanie să facă acelaşi lucru şi în Europa Continentală, scrie Bloomberg.

Strategii de la ING spun că riscul este ca PIB-ul zonei euro să se contracte din nou în primul trimestru al acestui an. Pornirea lentă a campaniilor de vaccinare nu ajută la îmbunătăţirea situaţiei, însă, cred specialiştii, economia regiunii ar trebui să înceapă să-şi revină din al doilea trimestru încolo. Poate că de data aceasta definitiv.

Luna decembrie a arătat cât de mare este şocul economic produs de noul val de pandemie, cu activitatea economică din zona euro scăzând mai mult decât s-a anticipat, scrie Reuters. Iar în ianuarie situaţia s-a înrăutăţit probabil şi mai mult în condiţiile în care noile restricţii de tip lockdown au lovit dominantul sector al serviciilor, arată un indicator PMI realizat de firma Markit pe baza răspunsurilor date de directorii de achiziţii din companii.

Astfel, primele trei luni ale acestui an ar putea reprezenta al doilea trimestru consecutiv de scădere a economiei, îndeplinindu-se astfel condiţiile unei recesiuni tehnice. Scăderea aminteşte de recesiunea de la începutul anului trecut, deşi s-ar putea să fie mai puţin adâncă decât aceea, şi înseamnă presiuni crescânde pe guvernele îndatorate şi pe Banca Centrală Europeană, al cărei consiliu de politică monetară se va reuni săptămâna viitoare pentru a stabili cum poate furniza şi mai mult ajutor monetar zonei euro. Cu multe afaceri distruse sau în pragul falimentului, cu şomajul în creştere şi cu datoriile guvernamentale la niveluri record, BCE a adus luna trecută noi măsuri de stimulare. Efectul acestora, şi al aşteptărilor că urmează şi altele, este că yieldurile obligaţiunilor statelor din zona euro se duc neabătute în jos. Aceasta înseamnă costuri mai mici de finanţare de pe pieţe pentru guverne.

Indicatorii economici cu frecvenţă ridicată de publicare arată că activitatea economică din zona euro a înregistrat un impuls uşor în prima săptămână a acestui an, în condiţiile în care oamenii şi-au reluat munca, însă nivelul acesteia este mult sub cel din urmă cu un an.

„Restricţiile şi campaniile lente de vaccinare nu ajută“, spune Katharina Utermoehl, economist la Allianz. „Restricţiile prelungite, care au început mai degrabă uşurel, sunt marea problemă.“

Bloomberg Economics estimează că PIB-ul zonei euro se va micşora cu 4% în primul trimestru din 2021 în sceariul pesimist privind durata restricţiilor. Previziunea anterioară era o creştere de 1,3%.

JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a calculat că economia zonei euro a înregistrat o contracţie masivă de -9% în ultimul trimestru din 2020, iar acum proiectează o scădere de 1% pentru primul trimestru al acestui an. Anterior estima o creştere de 2% pentru T1. UBS se aşteaptă la o evoluţie negativă de -0,4% pentru primul trimestru. Goldman Sachs prezice şi ea o uşoară contracţie, cu riscuri în creştere. Şi Brexitul are un impact asupra mersului economiei.

Analiştii de la ING spun că pe lângă turbulenţele provocate de virus, exporturile pot frâna din nou după sprintul de la finalul anului, când companiile din zona euro s-au grăbit să livreze produse în Marea Britanie înainte ca discuţiile dintre Londra şi Bruxelles privind un acord comercial să se încheie cu un eşec. În cele din urmă, s-a convenit ca Brexitul să fie unul ordonat, cu acord.

Analiştii de la ING se aşteaptă ca „în cel mai bun caz“ creşterea PIB-ului să fie zero în primul trimestru şi ca economia să nu-şi revină la nivelurile de dinainte de pandemie nici măcar în 2022. „2021 a început pe picior greşit“, spune economistul şef Peter Vanden Houte. „Începerea campaniei de vaccinare a fost lentă şi uneori haotică.“

Evoluţia economiilor din zona euro nu a fost uniformă în ultimele luni. Germania a beneficiat de baza manufacturieră, fabricile rămânând deschise în timp ce prin măsurile de lockdown impuse de guvern au fost închise magazinele neesenţiale şi o mare parte din sectorul ospitalităţii. Bloomberg Economics crede că economia germană, cea mai mare din Europa, a reuşit chiar să înregistreze ceva creştere în trimestrul patru din 2020. Cei mai mulţi economişti prezic că în al doilea trimestru, după mai bine de un an de chin, economiile vor începe să-şi revină. Relansarea ar putea fi puternică, cel puţin iniţial, odată cu relaxarea restricţiilor şi imunizarea populaţiei. Un plus de forţă ar putea veni de la banii pe care populaţia nu i-a cheltuit în timpul pandemiei şi care vor începe să curgă în comerţ.

Un semn că luminiţa de la capătul tunelului este vizibilă, încrederea investitorilor în economie a crescut peste aşteptări în ianuarie, ajungând la cel mai ridicat nivel din februarie 2020 încoace, mulţumită şanselor mari ca strategia de vaccinare să aibă succes, arată Sentix.

În primele nouă luni ale anului trecut, circa 40% din exporturile României s-au dus în Germania, Italia şi Franţa, cele mai mari economii din zona euro.