Economistul şef al BNR: Creşterea economică nu se obţine prin politici monetare şi fiscale relaxate

"Dacă numai prin politici monetare şi fiscale relaxate s-ar obţine creştere economică, atunci Zimbabwe ar trebui sa aiba cea mai mare creştere economică pentru că ei au cea mai relaxată politică monetară. Problema este că înţelepciunea, secole întregi de management economic arată că nu prin politici fiscale şi monetare laxe se obţine creştere economică. Ceea ce agravează problematica în momentul de faţă este că în lume există un trend general care spune că asta e calea cea bună. Economiştii în general au abdicat de la învăţătura de secole care spune că nu asta e calea şi acum încearcă să fie mai deştepţi decât toate generaţiile trecute, aruncă la gunoi cărţile şi experienţele care spun că nu politica monetară şi fiscală laxe generează creşterea şi acum încearcă să reinventeze roata. Şi dacă economişti din toată lumea spun asta, şi ai noştri decidenţi spun că de ce să nu creadă chestia asta? Va fi o bătălie ideatică şi miezul problemei pentru mulţi ani de acum înainte", a afirmat Lazea la o conferinţă pe tema aderării la zona euro, menţionând că exprimă un punct de vedere personal.

El a arătat că nu se poate "arunca la gunoi" experienţa de sute de ani pentru a se trece la o nouă abordare, greşită în opinia lui. Totodată, a precizat că situaţia statelor este diferită, iar România nu se poate compara cu state puternice, care au deţinut imperii, precum Marea Britanie sau China, aceastea având posibilitatea să-şi acopere datoriile interne prin active deţinute în străinătate.

"Dacă însă tu (România - n.r.) eşti debitor net şi n-ai imperii, despre ce vorbim?", a întrebat retoric Lazea.

Guvernul a prezentat săptămâna trecută proiectul noului Cod Fiscal, care prevede mai multe măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Lazea a punctat că adoptarea euro este legată puternic de creşterea economică şi reformele structurale.

România are nevoie de o perioadă de minim şase ani pentru a atinge nivelul PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare din media UE de 60%, la finele anului trecut indicatorul situându-se la 54% din media UE.

Pe de altă parte, Lazea a reiterat ideea că dacă o ţară are politici bune, reformiste, poate atinge un nivel înalt al creşterii economice atât în interiorul, cât şi în afara zonei euro.

El a precizat că, pentru aderarea la zona euro în 2019, aşa cum a fost anunţat obiectivul de autorităţile române, România ar trebui să intre la începutul anului viitor în anticamera zonei euro, respectiv în mecanismul ratelor de schimb (ERM-2).

"Ca să întrăm în 2019 în zona euro, ar trebui ca la începutul anului viitor să intrăm în mecanismul ERM-2 şi văd că nu se întâmplă nimic. Chiar dacă este târziu, ar mai fi încă timp", a menţionat economistul.

Lazea a atras atenţia că odată ce România intră în zona euro, reformele structurale nu mai pot fi relaxate niciodată, întrucât altfel ajunge în situaţia Greciei sau Portugaliei, şi că angajamentul unei ţări pentru competitivitate şi eficienţă este pentru totdeauna.

"Rezultă că în România este necesară o schimbare culturală profundă la toate nivelurile societăţii. Dacă românii vor să trăiască ca nemţii, trebuie să gândească ca ei, să muncească ca ei. (...) Întrebarea care se pune este dacă România vrea să facă parte din grupul ţărilor performante sau din cel al statelor sub-performante, alături de Grecia sau altele? Atunci trebuie să întrebi publicul: vreţi să trăiţi ca nemţii? Ştiţi că dacă vreţi să trăiţi ca nemţii, nu puteţi să munciţi ca grecii?", a punctat economistul.

În opinia lui, pentru ca România să poată ajunge la un nivel performant, guvernul trebuie să ia măsuri nepopulare de reformă, chiar în lipsa unor acorduri cu instituţii financiare internaţionale, iar publicul trebuie să fie avizat şi să înţeleagă această abordare.

Mai mult, orice guvern care doreşte să promoveze serios reforme structuale trebuie să îndeplinească trei condiţii, respectiv să aibă convingerea internă privind necesitatea reformelor, să comunice în permanenţă cu societatea despre scopul final al reformelor şi să coalizeze grupurile care for câştiga de pe urma reformelor.

Lazea consideră că în primul rând ar trebui îndeplinite reformele incluse în programul cu FMI, privind infrastructura, transporturile, energia. El a dat totodată un alt exemplu de reformă care ar putea avea beneficii multiple, anume trecerea a circa două milioane de mici fermieri din agricultura de subexistenţă în activităţi de mica industrie şi servicii în mediul rural, devenind astfel angajaţi în mediul rural, dar în alte activităţi.