Economistul şef al BNR: Românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa în raport cu venitul disponibil

"Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%, dar ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. Dacă mergem la serviciul datoriei în venitul disponibil, deja situaţia este total invers, gospodăriile din România stau cel mai prost în context european (cu 20% - n.r.)", a arătat Lazea la un seminar privind modelul de afaceri al băncilor organizat de Finanţiştii la Banca Naţională a României.

Din datele prezentate de Lazea, românii care au atras credite plătesc lunar la bancă aproape de două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez, italian sau spaniol, şi de trei ori mai mult decât un neamţ.

"Ca tendinţă generală, sectorul companiilor are o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este", a afirmat Lazea.

El a explicat că, dincolo de unele erori făcute de bănci în trecut, printre care enumeră şi creditarea excesivă a populaţiei, există fatori exogeni, independenţi de bănci, care îngreunează creditarea în acest moment.

Lazea s-a întrebat retoric cum ar putea băncile să crediteze când există atâţia salariaţi care au salariu minim pe cartea de muncă, firme profitabile care raportează pierderi, primării care acumulează arierate.

Economistul şef al BNR a arătat că la nivelul companiilor singurul sector cu probleme este real estate, iar celelalte nu par supraîndatorate, nici serviciile, nici comerţul şi nici industria prelucrătoare.

Lazea a arătat că băncile ar putea să se orienteze mai mult către finanţarea de proiecte, dând ca exemplu domeniul energetic şi în acordarea de credite punte pentru proiectele finanţate cu bani europeni. El a găsit şi aici piedici, arătâtnd că multe primării sunt insolvabile şi că ar exista "o cultură a nerambursării", stimulată de legislaţia favorabilă debitorului.

Oficialul BNR, care a ţinut să precizeze că opiniile sunt personale, a dat ca exemplu şi creditele de studii şi împrumuturile pentru reparaţii, finanţări de nişe încă slab exploatate.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în februarie cu 0,3% faţă de ianuarie, la 222,7 miliarde lei, ca urmare a reducerii atât a împrumutuirlor în lei, cât şi a celor în valută, potrivit datelor anunţate marţi de Banca Naţională a României.

În termeni reali, scăderea a fost de 0,6%.

În perioada menţionată, creditul în lei a scăzut cu 0,3% (-0,6 la sută în termeni reali), la 84,4 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în euro s-a redus cu 8,9 milioane euro (exprimat în lei, creditul în valută s-a redus cu 0,3%), la 138,3 miliarde lei.

Faţă de februarie 2012, în luna similară din acest an, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 0,1% (în termeni reali a scăzut cu 5,2%), pe seama majorării cu 5% a componentei în lei (-0,6 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 2,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 2,9%).

Împrumuturile în lei acordate populaţiei au scăzut în februarie, faţă de ianuarie, cu 0,5%, la 34 miliarde lei, în timp ce creditele în lei pentru firme s-au redus cu 0,1%, la 50,3 miliarde lei. În aceeaşi perioadă, împrumuturile în valută pentru populaţie s-au diminuat cu 0,2%, la 68,8 miliarde lei, iar cele pentru firme au coborât cu 0,4%, la 69,5 miliarde lei.