Elena Ungureanu, Visa: În România au rămas în trend după criza sanitară plăţile în comerţul electronic. Ele continuă să crească şi în zielele acestea cu peste 30%. Anul trecut am avut o creştere de 33%

În România au rămas în trend, după criza sanitară, plăţile în comerţul electronic. Ele continuă să crească şi în zielele acestea cu peste 30%, în timp ce anul trecut ritmul de creştere a fost de 33%, a spus Elena Ungureanu, Country Manager România, Visa, în cadrul ZF Bankers Summit 2024, ziua a doua.

“În România au rămas în trend după criza sanitară plăţile în comerţul electronic. Ele continuă să crească şi în zielele acestea cu peste 30%. Anul trecut am avut 33%. Plăţile cu telefonul mobil, putem spune că telefonul mobil este principalul instrument prin care se fac cumpărături, fie online, fie în mediul fizic. Putem spune că 8 din 10 români îl consideră astfel, iar plăţile cu telefonul mobil au crescut cu peste 60% anul trecut. Creşterile sunt foarte mari şi cred că nu întâlnim aceste creşteri în pieţele dezvoltate şi nici în pieţele din Europa Centrală şi de Est.”

Ce a mai spus Elena Ungureanu, Country Manager România, Visa:

Piaţa plăţilor digitale este extrem de dinamică, aşa cum ne-am obişnuit de foarte mult timp. Vedem schimbări nu numai din punct de vedere al soluţiilor, al tehnologiilor, dar vedem schimbări foarte mari şi din punct de vedere al comportamentului consumatorilor.

Practic, ce am văzut din punct de vedere al schimbărilor în ultimii 5 ani nu am mai văzut în ultimii 50 de ani. Am fost martori cu toţii la schimbări importante. Practic s-a făcut tranziţia de la numerar către plăţile digitale, încă suntem în acaestă tranziţie. Practic, ca şi caracterizarea periaodei curente, trebuie să fim flexibili, să înglobăm tot ceea ce înseamnă dezvoltări tehnologice, să le înglobăm în produse şi servicii şi să lăsăm posibilitatea consumatorilor de a alege, pentru că asta îşi doresc, să aleagă. Fie să aleagă între plăţile digitale şi plăţile cu numerar, iar cei care doresc să aleagă plăţile digitale să poată să aleagă plata cu cardul, plata direct din cont sau cu portofelul digital.

România este o piaţă extrem de dinamică care este dată de structura pieţei. La noi plăţile digitale au ajuns relativ târziu, cred că la anul se fac 30 de ani de când s-a emis primul card în România. Este o piaţă relativ tânără. Ca şi caracteristică principală, infrastructura este foarte bună, chiar dacă este mai redusă din punct de vedere numeri, vorbimm aici de infrastructura de acceptare, dar infrastructura este foarte bună. Nu avem aşa numitele legacy things din punct de vedere al sistemeleor sau sunt foarte mici.

Avem cele mai noi metodă de plată, comportamenele consumatorilor sunt în schimbare, consumatorii răspund noilor metode de plată şi ne bucurăm ca şi industrie că am ajuns aproape 80% dintre consumatori care percep plăţile cu cardul ca fiind mai sigure. În acelaşi timp, 90% dintre consumatori, din studiile noastre, percep aceste plăţi ca fiind mult mai rapide decât alte mijloace de plată. Deja am ajuns cu o parte importantă a populaţiei la un nivel care ne permite să avem încredere foarte mare în viitor.

În momentul de faţă ponderea valorii tranzacţionate pe carduri în total consumului privat al populaţiei este undeva la 30%, la mijlocul anului 2023. Media europeană bate spre 45-50%. Avem rate de creştere de 20%. Acesta este un alt diferenţiator. Avem de unde să trecem, din numerar către zona plăţilor digitale.

Este clar că toată evoluţia tehnologică şi eforturile şi-au lăsat amprenta asupra consumatorilor. Partea importantă este că băncile şi toţi jucătorii din industrie fac aeforturi să înglobeze aceste noi tehnologii să facă noi experienţe de plată, care să fie sigure, rapide şi intuitive, dar depun un effort foarte mare pentru  face cunoscute aceste metode de plată.

Tot ceea ce înseamnă tehnologie, dezvoltările tehnologice sunt înglobate de fiecare dată în soluţii noi. Aici am vorbit foarte mult ca şi industrie despre fundaţia pe care o avem pentru construirea soluţiilor de plată din viitor, aceasta este tokenizarea, ascunderea detaliilor sensitive ale cardului. Numărul  de tokenuri la nivel global a depăşit numărul de carduri. Nu numai la nivel global, dar şi în Europa centrală şi de Est, iar în România tranzacţiile tokenizate cresc cam cu 70%.

Nu mai simţim atât de mult această presiune, nivelul de încredere în sistem este destul de ridicat. La nivel global frauda este de 0,1% din tranzacţii şi în general tratăm tot ceea ce înseamnă securitate şi fraudă foarte serios. Numai în ultimii 5 ani am investit peste 500 mil. în tot ceea ce înseamnă soluţiile de fraudă, în soluţiile care înglobează inteligenţa artificială, big data, astfel încât toate acestea puse cap la cap ne ajută să obţinem rate de fraudă foarte mici.

Tehnologia de tokenizare Visa a ajutat magazinele online din întreaga lume să îşi crească vânzările cu peste 40 de miliarde de dolari anul trecut şi a împiedicat fraude globale în valoare de 650 de milioane de dolari în 2023. În România frauda este la un nivel mult mai redus. Stăm foarte bine din punct de vedere al fraudei. În momentul de faţă mai este o problemă din perspectiva percepţiei consumatorilor. Spuneam că 80% dintre consumatori spun că tranzacţiile cu cardul sunt mult mai sigure decât alte metode de plată. Am început să ne schimbăm.

Avem destul de multe date la nivel anonimizat. Ştim încotro se îndreaptă preferinţele consumatorilor. Există poate o categorie de consumatori pentru care încrederea nu este la nivelul respectiv, dar există o categorie de consumatori care folosesc cardul ca şi instrument de economisire. O mare parte dintre consumatori, folosesc în marea majoritate cardurile pentru cumpărături la comercianţi. Peste 80% din numărul total de tranzacţii raportate sunt tranzacţii la comercianţi.