Eludarea sancţiunilor impuse Rusiei poate aduce persoane pe lista neagră a Comisiei Europene

Ca răspuns la situaţia din Ucraina, Comisia Europeană a elaborat o serie de restricţii asupra importurilor şi exporturilor de bunuri de origine rusă. Companiile europene nu mai pot exporta/importa anumite bunuri către/din Rusia, iar companiile ruseşti nu mai pot vinde anumite bunuri pe piaţa din UE. De exemplu, petrolul şi produsele petroliere conexe, cărbunele, oţelul, lemnul, băuturile alcoolice de origine rusă sunt interzise să fie importate în Uniunea Europeană.

În condiţii bine stabilite, comerţul cu anumite bunuri (de exemplu, produse alimentare, medicamente sau anumite semifabricate) este încă permis între cele două teritorii, însă importatorii şi exportatorii tot trebuie să fie atenţi de la cine achiziţionează sau cui vând astfel de produse.

Motivul principal de îngrijorare este că restricţiile nu se opresc doar la nivel de produs, ci se extind şi asupra entităţilor care comercializează respectivele mărfuri şi a persoanelor care controlează în mod direct sau indirect aceste companii.

Comisia Europeană atrage atenţia că în perioada următoare va intensifica eforturile şi măsurile împotriva încercărilor de eludare a acestor sancţiuni, dat fiind numărul mare de astfel de cazuri din ultimul timp. Mai precis, cei care încearcă să eludeze sancţiunile (atât ca indivizi, cât şi ca entităţi) vor fi puşi pe lista neagră de sancţiuni care vor fi făcute publice. De exemplu, persoanele care achiziţionează bunuri ruseşti supuse restricţiilor, dar care sunt transportate din alte teritorii/ţări în Uniunea Europeană riscă să ajungă pe lista neagră. În oglindă, persoanele care exportă mărfuri din UE prin alte teritorii, cu intenţia de a facilita importul ulterior al acestora în Rusia de către companii supuse restricţiilor riscă aceleaşi sancţiuni.

Pentru a se asigura că nu ajung pe lista neagră, este recomandat ca importatorii sau exportatorii europeni să verifice în avans dacă partenerii comerciali sunt sau nu supuşi sancţiunilor (de exemplu, prin activităţi de due-dilligence), precum şi dacă dovezile de origine aferente mărfurilor sunt corect întocmite.

În România, nerespectarea sancţiunilor internaţionale se pedepseşte cu amendă de la 10.000 de lei, la 30.000 de lei, precum şi cu confiscarea bunurilor. De asemenea, autorităţile de control pot aplica şi sancţiuni complementare, cum ar fi suspendarea activităţii companiei pe o perioadă între 1-6 luni.

În concluzie, pentru a evita amenzile şi aplicarea de sancţiuni nedorite, importatorii şi exportatorii trebuie să realizeze o verificare mult mai atentă şi continuă a partenerilor comerciali şi a dovezilor de origine ce stau la baza tranzacţiilor (cui vindem, de la cine cumpărăm, ce origine au bunurile). Atât activităţile de verificare a partenerilor comerciali cu ajutorul tehnologiei, cât şi corecta utilizare a instrumentelor prevăzute de legislaţia vamală (de exemplu, Informaţiile de Origine Obligatorii, efectuarea calculelor de origine în sistem black-box, pentru păstrarea confidenţialităţii datelor, verificarea încadrării tarifare a produselor) reprezintă instrumente cheie care pot reduce semnificativ riscul de aplicare a sancţiunilor. Experţii EY pot pune la dispoziţie astfel de instrumente de control şi monitorizare hibridă a sancţiunilor şi a conexiunilor dintre diverse entităţi susceptibile de a încerca eludarea diverselor sancţiuni internaţionale.