Erste: Recesiunea şi criza euro vor continua să afecteze exporturile şi investiţiile din România

"Indicatorii încrederii în economia zonei euro pentru luna aprilie s-au cifrat la niveluri dezamăgitor de scăzute, sugerând că recesiunea va continua şi în trimestrul al doilea", se arată într-o scurtă analiză a Erste, banca-mamă a BCR.

Zona euro este piaţa de desfacere pentru mai mult de jumătate din exporturile României, notează Erste, iar cererea externă a afectat deja negativ Produsul Intern Brut din primul trimestru, contribuind la reintrarea economiei româneşti în recesiune.

Banca austriacă anticipează o creştere economică de 1,2% pentru România în acest an.

Economia României a scăzut cu 0,1% în primul trimestru faţă de ultimele trei luni ale anului trecut şi a intrat în recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de contracţie a PIB faţă de trimestrul anterior respectiv.

În trimestrul al patrulea al anului trecut, PIB-ul a coborât cu 0,2% faţă de trimestrul al treilea.

Analiştii citaţi de presa internaţională anticipează că economia zonei euro a intrat în recesiune în primul trimestru al acestui an, cu o contracţie de 0,2%, precedată de o scădere de 0,3% în ultimele trei luni din 2011.

Eurostat va confirma sau infirma oficial această ipoteză în cursul zilei de marţi, însă creşterea economică surprinzător de puternică afişată marţi dimineaţa de Germania are potenţialul să modifice rezultatul la nivelul zonei euro.

Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creştere a PIB de 0,5% în primul trimestru, după o uşoară contracţie în ultimele trei luni din 2011.

Totodată, economia Franţei, a doua din Europa, a stagnat în primele trei luni după o creştere uşoară în trimestrul al patrulea al anului trecut.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, economia României a crescut cu 0,3% pe serie brută şi cu 0,8% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor prezentate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

Analiştii Erste notează că încetinirea mai accentuată a exporturilor comparativ cu importurile a limitat creşeterea economică anualizată în primul trimestru, însă principalul factor este cererea internă.

"Credem că creşterea anuală foarte slabă din primul trimestru al acestui an poate fi atribuită cererii interne, în particular consumului populaţiei, componentă care generează circa 70% din PIB-ul total. Totuşi, investiţiile slabe şi scăderea stocurilor în industrie ar putea să fi contribuit la limitarea cererii interne, în timp ce încetinirea mai abruptă a exporturilor în raport cu importurile sugerează o contribuţie negativă a cererii externe la PIB în primul trimestru, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut", se spune în analiza Erste.

În continuare, temerile privind criza din zona euro, proaspăt reaprinse, ar putea rezulta în reducerea fluxului investiţiilor străine directe către România.

După un moment de linişte în primele două luni ale anului, datorat injecţiilor de lichiditate totalizând 1.000 miliarde euro efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), zona euro a intrat într-o nouă rundă a crizei datoriilor de stat.

Atenţia pieţelor este fixată din nou pe Grecia, unde rezultatul fragmentat, indecis, al alegerilor generale pune sub semnul întrebării respectarea condiţiilor din acordul de finanţare convenit cu UE, FMI şi BCE şi antrenează speculaţii privind ieşirea statului din blocul monetar european.