Est-europenii se tem de o nouă eră a dominaţiei ruse, prin intermediul Nord Stream

În timp ce proiectul ruso-german oferă beneficii clare în domeniul energiei Europei de Vest, liderii din Europa Centrală şi de Est se tem că acesta va conduce la o nouă eră de dominaţie rusă a livrării de gaze naturale în fostele republici sovietice. Cu zăcămintele sale de gaze şi reţeaua de legături personale, Rusia a reuşit să îi dividă pe membrii Uniunii Europene, care s-au angajat să acţioneze colectiv pentru protecţia securităţii lor energetice.

În prezent, gazele ruseşti trec prin Europa de Est pentru a ajunge în Vest. Dacă Rusia opreşte gazele pentru un vecin din est, acest lucru este resimţit în alte ţări mai puternice şi mai bogate din vest. Noul gazoduct Nord Stream va schimba această ecuaţie, oferind Rusiei o linie separată de alimentare către vest. Ca rezultat, afirmă numeroşi experţi în domeniul securităţii şi oficiali est-europeni, Rusia va avea şi mai mult spaţiu pentru a practica politica gazoductelor cu vecinii săi. "Ieri tancuri, astăzi petrol", a declarat Zbigniew Siemiatkowski, un fost şef al serviciului polonez de securitate.

Însă, Gazprom, care alimentează Europa cu 28 la sută din gazele sale, afirmă că acest proiect, în valoare de 10,7 miliarde de dolari este comercial, şi nu strategic. Oficialii europeni au prezentat proiectul ca pe unul ce va ajuta la unirea Europei şi la consolidarea securităţii sale energetice.

Dar oficialii din Europa centrală şi de Est se tem că în timp ce profiturile de pe urma gazoductului vor ajunge la furnizorii ruşi şi companiile germane de utilităţi, ţările care s-au aflat sub umbrela sovietică vor deveni mai vulnerabile la şantajul energetic. Astfel de tactici nu ar fi noi, o organizaţie afiliată Ministerului suedez al Apărării identificând 55 de cazuri în care întreruperea livrărilor energetice în Europa de Est a fost decisă din motive politice, de la destrămarea Uniunii Sovietice.

În plus, directorul proiectului, Matthias Warnig, a fost căpitan în Direcţia de informaţii externe a poliţiei secrete est-germane, STASI, în anii '80. În aceeaşi perioadă, actualul premier rus Vladimir Putin era agent KGB la Dresda, în Germania de Est, notează New York Times.