Estimări BT: inflaţie de 2,5% şi 4,89 lei/euro în 2021. Analiză completă

Publicat: 21 01. 2021, 15:18
Actualizat: 21 01. 2021, 15:20

Pe piaţa monetară ratele de dobândă au atins recent minimele din toamna 2017, evoluţie influenţată de decizia recentă a băncii centrale de reducere a ratei de dobândă de referinţă de la 1,50% la 1,25%.

Totodată, rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (barometru pentru costul de finanţare în economie) a scăzut spre minimul de la începutul lunii octombrie 2016. Evoluţia a fost determinată de intrările de fluxuri internaţionale de capital pe pieţele emergente şi de gradul ridicat de atractivitate investiţională pentru titlurile de stat româneşti raportat la congenerele europene.

Nu în ultimul rând, indicele bursier BET a crescut în ultimele săptămâni, în convergenţă cu pieţele internaţionale, fiind depăşit nivelul de la începutul anului 2020 (înainte de incidenţa pandemiei). Astfel, de la minimul din martie 2020 până pe 19 ianuarie 2021 indicele BET a consemnat un avans de 45,5%, ritm apropiat de cel înregistrat de indicele pan-european EuroStoxx 600.

Previziunile pentru dimensiunea financiară a economiei interne au fost actualizate, prin încorporarea evoluţiilor recente ale indicatorilor macro-financiari (mondiali, europeni şi interni). Prognozele revizuite indică o inflaţie medie anuală (pe indicele armonizat UE) de 2,5% în perioada 2020-2022, cu accelerare de la 2,3% în 2020 la 2,5% în 2021, respectiv 2,8% în 2022.

Scenariul are la bază redinamizarea din sfera economiei reale (creştere cu un ritm ridicat în 2021) şi de majorare pentru cotaţiile internaţionale la ţiţei.

Perspectivele de consolidare a inflaţiei în intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României (BNR) în trimestrele următoare exprimă premise pentru continuarea unei abordări acomodative a politicii monetare pe plan intern, într-o evoluţie convergentă cu cele din SUA, Zona Euro şi regiune.

În scenariul central BT se aşteaptă la consolidarea ratei de dobândă de referinţă la nivelul minim istoric de 1,25%, continuarea procesului de convergenţă spre nivelul din Zona Euro din perspectiva nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON şi valută ale instituţiilor de credit şi intervenţii pe piaţa monetară, piaţa titlurilor de stat şi piaţa valutară pentru contracararea factorilor de risc la adresa stabilităţii financiare.

Pentru rata medie anuală de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani prognozele actualizate indică scădere de la 3,9% în 2020 la 3,8% în 2021, susţinută de politica monetară acomodativă, atractivitatea investiţională ridicată (raportat la congenerele europene) şi consolidarea fiscal-bugetară (în contextul programelor lansate la nivelul Uniunii Europene după incidenţa pandemiei). În scenariul central al băncii raportul deficit bugetar/PIB ar putea înregistra un nivel mediu de 6,2% în perioada 2020-2022, cu perspectiva unei ajustări spre 4% din PIB în 2022 (de la aproximativ 9% în 2020).

Pe de altă parte, rata medie anuală de dobândă la 10 ani ar putea creşte spre o medie de 4,2% în 2022, ca urmare a accelerării dinamicii PIB-ului nominal.

În ianuarie 2021 Administraţia a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 5,1 miliarde lei, din care 400 milioane lei prin certificate pe 12 luni.

În sfera pieţei de acţiuni ne aşteptăm la o evoluţie convergentă cu climatul din bursele internaţionale, cu perspectiva continuării tendinţei ascendente până după comunicarea rezultatelor financiare pe trimestrul I (luna mai). De asemenea, mix-ul intern de politici economice va influenţa dinamica bursei româneşti în trimestrele următoare.

La nivelul pieţei valutare prognozăm continuarea tendinţei de apreciere graduală pentru cursul mediu anual EUR/RON, spre niveluri în creştere de la 4,84 în 2020 la 4,89 în 2021, respectiv 4,92 în 2022.

Printre factorii de risc la adresa evoluţiei economiei reale şi economiei financiare din România în trimestrele următoare se numără: climatul macro-financiar mondial şi european; dinamica crizei sanitare şi procesului de vaccinare; mix-ul intern de politici economice; provocările geo-politice şi geo-economice după ce criza sanitară va fi controlată.