Euro este în continuare mai puternică decât fosta monedă dominantă în UE, marca germană

Euro s-a devalorizat săptămâna trecută cu 2,5% şi a căzut sub pragul de 1,2 dolari/euro pentru prima dată din martie 2006, însă rămâne peste nivelul de 1,1837 dolari/euro înregistrat la sfârşitul zilei de 4 ianuarie 1999, prima şedinţă de tranzacţionare după introducerea monedei unice.

Totodată, euro se menţine peste pragul de 1,1842 dolari, media lunară de la introducerea monedei unice.

Un indice Bloomberg al monedelor care s-au reunit în zona euro se plasează, în medie, la 1,1945 dolari, în intervalul cuprins între sfârşitul anului 1988 - când pieţele europene erau dominate de marca germană - şi finele săptămânii trecute.

Fostul preşedinte al Federal Reserve Paul Volcker a declarat luna trecută că criza datoriilor de stat din zona euro ar putea cauza dizolvarea uniunii monetare, însă preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a contrazis această afirmaţie pe 31 mai spunând că euro "îşi menţine remarcabil valoarea".

Potrivit analiştilor Goldman Sachs şi Morgan Stanley, autorităţile europene ar putea chiar să se bucure de deprecierea monedei, datorită efectului pozitiv asupra exporturilor.

Un indice al Deutsche Bank, ponderat în funcţie de cei mai importanţi parteneri comerciali ai zonei euro, arată că euro se plasează în prezent cu 2% peste media ultimilor 9 ani.

Aceste date nu descurajează însă speculatorii care susţin că zona euro este în pragul colapsului, notează Bloomberg.

Liderii UE au convenit luna trecută crearea unui fond de 750 miliarde euro care să fie pus la dispoziţia statelor din zona euro aflate în dificultăţi financiar-fiscale. FMI şi UE au acordat Greciei în aprilie un pachet de ajutor extern de 110 miliarde euro, în schimbul căruia guvernul elen s-a angajat la numeroase măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar.

Criza datoriilor de stat din zona euro a început în ultima parte a anului trecut, când noul guvern de la Atena a anunţat că deficitul bugetar a depăşit în 2009 13% din PIB, nivel greu de finanţat în condiţiile unei datorii de stat de circa 120% din PIB, aproape 270 miliarde euro. Reacţia pieţelor financiare nu s-a lăsat mult aşteptată, costurile de finanţare a împrumuturilor Greciei urcând puternic în primele luni ale acestui an.

Totodată, investitorii au început să manifeste neîncredere şi să ceară dobânzi ridicate şi în privinţa altor state europene cu deficite mari şi datorii ridicate, precum Spania sau Portugalia.