Urziceanu a subliniat că, în perioada 2021-2027, CFR beneficiază de alocări financiare de aproximativ 6,8 miliarde de euro, fonduri destinate modernizării infrastructurii feroviare. Cu toate acestea, percepția publică asupra transportului feroviar rămâne negativă.
„Știm foarte bine care este imaginea noastră. Deși am modernizat 586 km de cale ferată din 2007 până acum, avem 1.260 km în curs de modernizare și 1.285 km în diverse stadii de pregătire, percepția transportului feroviar nu reflectă aceste progrese”, explică acesta.
Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că CFR SA nu este proprietarul infrastructurii feroviare, ci doar administratorul acesteia, având un statut special.
„CFR SA este concesionarul căii ferate, nu proprietarul. Infrastructura aparține statului și este dată în concesiune CFR SA, ceea ce ne pune într-o situație specială, deoarece legislația europeană ne impune reguli stricte privind finanțarea”, spune Urziceanu.
Una dintre marile probleme ale CFR este faptul că, din punct de vedere legal, nu poate recupera decât trei categorii de costuri: uzura aparatelor de cale, uzura liniei de contact și salariile personalului necesar pentru pregătirea alocării traselor și a graficului de circulație.
„În timp ce avem 15 categorii de costuri pe care nu le putem include în tariful de utilizare a infrastructurii, statul român are obligația de a ne asigura echilibrul financiar. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă la nivelul necesar, iar CFR apare mereu ca fiind pe pierdere, ceea ce nu reflectă realitatea”, afirmă el.
Urziceanu a atras atenția asupra faptului că operatorii de transport feroviar plătesc tarife de utilizare a infrastructurii care nu sunt aplicate în același mod și în transportul rutier.
„CFR are 39 de clienți, operatori de transport feroviar, care plătesc tarife între 2 și 3 euro pe kilometru parcurs. Însă concurenții lor din domeniul rutier nu au aceleași obligații, ceea ce creează o situație inechitabilă”, spune acesta.
Transportul pe calea ferată joacă un rol crucial în atingerea obiectivelor climatice asumate de România, care includ o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 99% până în 2050 și cu 78% până în 2030.
„Transportul de masă pe calea ferată va deveni o necesitate, nu doar o opțiune. România și-a asumat aceste obiective prin strategia pe termen lung pentru reducerea emisiilor de carbon. Fără transport feroviar eficient, nu vom putea atinge aceste ținte”, afirmă Urziceanu.
Deși CFR joacă un rol esențial în mobilitatea națională, acesta nu are posibilitatea de a-și recupera investițiile, ceea ce afectează dezvoltarea sa pe termen lung.
„CFR este entitatea prin care statul român își poate implementa politicile de transport. Investim masiv, dar fără un mecanism de recuperare a costurilor, ceea ce ne lasă mereu în deficit”, spune acesta.
„Modernizarea coridorului feroviar spre Europa este o prioritate”
Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură feroviară este modernizarea coridorului european care leagă România de Vestul Europei.
„Coridorul IV pan-european, care leagă Constanța de Curtici, este aproape finalizat, cu excepția secțiunii Predeal-Brașov, care va fi cea mai dificilă din punct de vedere tehnic. Odată finalizat, acest coridor va permite circulația trenurilor cu 200 km/h, oferind un avantaj competitiv pentru România și atrăgând mai mult trafic de marfă”, explică Urziceanu.
Parteneri Gândul la Conferința Euro Industry Summit au fost: Grampet Group, Philip Morris Romania, Alro, Profi, Agro Chirnogi, Fabrica de Zahăr Luduș, Avimi, Oscar Downstream, One Properties, Carmistin The Food Company, Maristar, Trace, Erbașu Construcții, Electrica, PPC, Evryo, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica.