Europa a atins apogeul ca supraputere economică şi politică. Ce se va întâmpla cu euro?

Sondajul a fost realizat de compania de audit şi consultanţă KPMG, fiind intervievaţi peste 1.500 de directori executivi şi financiari din 22 de state din Europa, inclusiv România, şi Orientul Mijlociu.

Conform sondajului, 64% dintre participanţi afirmă că Europa a atins apogeul ca supraputere economică şi politică şi tot atâţia se aşteaptă ca, în ciuda problemelor economice şi politice actuale cu care se confruntă Europa, moneda euro va supravieţui crizei şi va rămâne în forma actuală cel puţin pentru următorii cinci ani.

"Liderii politici şi cei din afaceri cunosc foarte bine problemele cu care Europa, ca uniune economică şi politică, se confruntă. Deja toată lumea ştie că această criză a datoriilor în economiile periferice ale zonei euro ridică probleme serioase şi că pentru a rămâne în această zonă vor fi necesare ajustări serioase de salarii/preţ pentru a reinstaura competitivitatea, în plus faţă de măsurile de austeritate impuse finanţelor publice", a declarat într-un comunicat Jeremy Kay, Partner al Operations Strategy Group din cadrul KPMG.

El a arătat că un stat care ar căuta să-şi rezolve problemele renunţând la moneda unică ar trebui să se aştepte la penalităţi importante.

"Repercusiunile pentru celelalte economii din zona euro ar fi uriaşe şi rezultatele sondajului reflectă convingerea că trebuie să existe suficientă voinţă politică pentru a se evita o astfel de situaţie şi pentru a împiedica o altă criză financiară la o scară similară cu Lehman. În ceea ce priveşte poziţia Europei, majoritatea liderilor în afaceri recunosc că în prezent are loc o deplasare de putere către pieţele în curs de dezvoltare şi cele emergente, dar aceasta nu înseamnă în mod necesar că situaţia este atât de sumbră pentru Europa. Termenul cheie în acest caz este «relativ»", a continuat reprezentantul KPMG.

Majoritatea respondenţilor sunt îngrijoraţi de creşterea preţului petrolului şi produselor de larg consum, văzută ca piedică pentru redresarea economică.

"Dintre principalele măsuri pentru societăţile lor, prima pe lista indicată de respondenţi a fost «modificarea operaţiunilor pentru a realiza eficienţe de cost» (51 %), urmată de «îmbunătăţirea gestionării lichidităţilor şi a fondului de rulment» (42 %). Al treilea demers de interes a fost «exploatarea oportunităţilor de creştere prin tranzacţii de succes» (36 %), un semn clar că fuziunile şi achiziţiile sunt din nou în centrul interesului şi pe numeroase agende de lucru", conform comunicatului.

Liderii în afaceri din România care au participat la sondaj au avut în general păreri similare celor exprimate de respondenţii din alte ţări cu privire la priorităţile urmărite în vederea redresării economice.

"S-a pus totuşi un mai mare accent pe nevoia de a îmbunătăţi gestionarea lichidităţilor şi a fondului de comerţ (subliniată ca prioritate de 19% dintre respondenţii din România, comparativ cu 14% în cadrul întregului sondaj). Liderii în afaceri din România au subliniat, de asemenea, nevoia de schimbare a operaţiunilor pentru a realiza eficienţe de cost (un aspect considerat important de 22% în România comparativ cu 17% la nivel global)", arată KPMG.

Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG în Romania, a declarat că studiul arată că societăţile româneşti s-au adaptat în general bine la provocările economice din ultimii ani, când a avut loc tranziţia de la boomul economic post-aderare la recesiune.

La rândul său, Şerban Toader, Senior Partner la KPMG în România, a susţinut că programul de reforme susţinut de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială a dus la atenuarea dezechilibrelor şi pregătirea terenului pentru adoptarea măsurilor de redresare, însă autorităţile trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăţi rata de absorbţie a fondurilor europene şi a utiliza aceste fonduri pentru susţinerea proiectelor de infrastructură.