Europa de Est a depăşit cea mai dificilă perioadă a crizei

După starea de panică semnalată începând de anul trecut pe pieţele emergente din Europa de Est a luat sfârşit, investitorii îşi schimbă atitudinea, de la una defensivă la una mai optimistă, ieşind la cumpărături pentru a-şi încărca portofoliile cu active performante.

Pericolele însă rămân. Analiştii consideră că o potenţială devalorizare abruptă a monedei letone sau o nouă perioadă de vânzări masive pe pieţele emergente ca urmare a unei corecţii pe bursele din Statele Unite ar putea determina o nouă prăbuşire a valutelor şi burselor din regiune.

Totodată, răspândirea masivă a şomajului şi creşterea deficitelor bugetare vor împiedica economiile din regiune să revină la creşterile economice de peste 6% pe an întâlnite înainte de izbucnirea crizei.

Totuşi, ameninţarea "falimentului multinaţional", prăbuşirii transfrontaliere a sectoarelor bancare sau "vărsarea" crizei dintr-un stat în întreaga regiune a dispărut, datorită zecilor de miliarde de euro plasate în regiune de FMI şi UE prin pachete de finanţare acordate mai multor ţări, printre care România, Ungaria şi Ucraina, precum şi ca urmare a lichidităţilor puse la dispoziţia pieţelor de către băncile centrale.

România a obţinut, în prima parte a acestui an, un pachet de finanţare externă în valoare totală de 20 de miliarde de euro, coordonat de Fondul Monetar Internaţional şi susţinut financiar de FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii.